Nicușor Dan avertizează că instabilitatea politică reprezintă în acest moment principala amenințare pentru ratingul de țară al României, în perspectiva următoarei evaluări realizate de agenția S&P. Șeful statului susține că situația financiară a țării este mai bună decât în urmă cu un an, însă admite că măsurile de reducere a deficitului au fost resimțite mai puternic de populație decât de aparatul de stat.
Într-un interviu acordat Euronews România, Nicușor Dan a explicat că riscul ca România să ajungă în categoria „junk” este legat în principal de lipsa stabilității politice și de incertitudinile privind formarea unei majorități parlamentare și a unui Guvern cu puteri depline.
„Riscul de «junk» sau discuția despre «junk», ca să fim mai echilibrați, vine din zona politică, nu din situația financiară. Situația financiară este mult mai bună și, dacă nu am fost în situația de «junk» acum un an, nu ar trebui să fim în momentul acesta”, a declarat Nicușor Dan, luni, 14 septembrie 2026.
Președintele consideră că lipsa unui Executiv stabil reprezintă principala vulnerabilitate a României în relația cu agențiile de rating și cu investitorii.
„Singurul aspect care ne duce către ideea de retrogradare financiară este cel de stabilitate politică și sper să ieșim cât mai curând din el”, a afirmat Nicușor Dan.
România are în prezent ratingul „BBB-” acordat de S&P, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. O eventuală retrogradare cu un nivel ar trimite România în zona speculativă, cunoscută în limbaj financiar drept categoria „junk”.
Următoarea evaluare programată de S&P pentru România este prevăzută pentru 2 octombrie 2026. Agenția a indicat anterior instabilitatea politică și incertitudinile legate de continuarea consolidării fiscale printre riscurile urmărite.
Citeşte şi: Nicușor Dan explică rolul Mirabelei Grădinaru. „Este o formă de diplomație care ajută România”
O eventuală retrogradare nu ar declanșa automat o criză financiară, însă ar putea determina creșterea costurilor de finanțare ale statului și ar putea afecta interesul anumitor investitori pentru titlurile românești. În timp, efectele s-ar putea transmite în economie prin dobânzi mai ridicate, diminuarea investițiilor și presiuni suplimentare asupra bugetului.
Și celelalte mari agenții de rating, Fitch și Moody’s, au menținut în această vară România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. Ambele au atras atenția asupra instabilității politice și a incertitudinilor privind direcția politicii fiscale după 2026.
Șeful statului a recunoscut că românii au suportat o parte importantă din costul măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului. În opinia sa, diminuarea cheltuielilor statului nu a ținut pasul cu impactul pe care măsurile fiscale l-au avut asupra nivelului de trai și asupra puterii de cumpărare.
„Oamenii au dreptate. Acele tăieri obligatorii din cheltuielile statului nu au fost făcute în paralel cu prețul pe care cetățenii României l-au plătit în ceea ce privește nivelul lor de trai și puterea lor de cumpărare”, a recunoscut Nicușor Dan.
Declarația vine în contextul în care România a trecut printr-o perioadă dificilă din punct de vedere fiscal, marcată de măsuri de reducere a deficitului și de restrângeri bugetare. În același timp, reformarea administrației și reducerea cheltuielilor structurale ale statului au avansat într-un ritm mai lent.
Odată instalat, viitorul Guvern va avea la dispoziție un interval scurt pentru elaborarea bugetului pe anul 2027. Nicușor Dan a subliniat că noul Executiv va trebui să respecte ținta de deficit asumată atât în relația cu Comisia Europeană, cât și în fața investitorilor.
„Noul Guvern va trebui să facă, până la sfârșitul anului 2026, un buget pentru 2027 și va trebui să se încadreze în ținta de deficit pe care ne-am asumat-o și față de Comisie, și față de investitori”, a explicat președintele.
Nicușor Dan spune că se așteaptă ca viitorul Cabinet să respecte angajamentele privind consolidarea fiscală, întrucât liderii politici cu care a discutat și-au asumat acest obiectiv.
„Sunt convins că va face asta, pentru că fiecare dintre liderii cu care m-am întâlnit și-a asumat acest lucru”, a adăugat Nicușor Dan.
Președintele a fost întrebat dacă România ar trebui să aibă un Guvern învestit înainte ca S&P să realizeze următoarea evaluare. Nicușor Dan a spus că își dorește acest lucru, dar a subliniat că desemnarea unui premier nu este suficientă pentru instalarea Executivului.
„Eu mi-aș dori, mi-aș dori, dar nu pot să… Pentru că, evident, eu pot să propun un prim-ministru, dar trebuie să existe o majoritate parlamentară care să voteze acea propunere, Guvernul și programul”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a transmis că intenționează să desemneze un candidat pentru funcția de premier înainte de plecarea sa în Statele Unite. Întrebat despre posibilitatea ca ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să fie una dintre variante, Nicușor Dan nu a confirmat, însă l-a caracterizat drept „un profesionist” și un om care știe să lucreze cu cifrele și cu bugetul României.
România este în continuare condusă de un Guvern demis după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai. Prelungirea crizei politice reduce timpul pe care viitorul Executiv îl va avea la dispoziție pentru pregătirea și adoptarea bugetului pe 2027, continuarea reformelor asumate și transmiterea unui semnal de stabilitate către investitori și agențiile internaționale de rating.