13:28
S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, menținând astfel țara noastră în categoria „investment grade”.
Decizia vine după evaluările Fitch și Moody’s din această vară, care au păstrat, la rândul lor, România în categoria recomandată investițiilor. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează însă că riscurile rămân ridicate, în special pentru perioada 2027-2028.
Decizia S&P reprezintă un nou test important pentru economia României, în condițiile în care ratingul „BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor pe scala agenției. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar fi dus România în categoria „junk”.
S&P consideră că România a făcut progrese în ceea ce privește consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția evidențiază reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și absorbția fondurilor europene drept elemente care au contribuit la menținerea calificativului.
În același timp, perspectiva negativă arată că agenția identifică în continuare riscuri importante. Printre acestea se numără implementarea măsurilor de consolidare fiscală în 2027 și 2028, instabilitatea politică, deficitul ridicat de cont curent și necesarul mare de finanțare externă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat după anunțul S&P și a subliniat că menținerea ratingului în categoria investment grade este rezultatul eforturilor de reducere a dezechilibrelor economice.
„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?
La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.
Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.
Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.
Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile”, a transmis ministrul interimar de Finanțe.
Citeşte şi: Nicușor Dan ia în calcul două nume-surpriză pentru funcția de premier. Sorin Grindeanu, exclus!
Alexandru Nazare a atras atenția și asupra situației deficitului bugetar, despre care spune că reprezintă în continuare o vulnerabilitate importantă pentru România.
„Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.
Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.
Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.
Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a scris Alexandru Nazare.
Potrivit evaluării S&P, rezultatele înregistrate de România în 2025 și în prima parte a anului 2026 indică un ritm important al consolidării fiscale.
Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în 2025. Evoluția este pusă pe seama disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și a menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.
S&P a luat în calcul și faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. Potrivit informațiilor prezentate în evaluare, fondurile din PNRR au ajuns la rate de absorbție de peste 90% în cazul granturilor și de 95% pentru împrumuturi.
Investițiile publice au reprezentat, de asemenea, un element important în evaluarea agenției. S&P subliniază că nivelul ridicat al investițiilor, susținut într-o proporție importantă de fondurile europene, a contribuit la menținerea activității economice.
Deși ratingul a fost reconfirmat, S&P a păstrat perspectiva negativă. Agenția atrage atenția asupra riscurilor legate de implementarea măsurilor de consolidare fiscală în următorii doi ani și asupra posibilului impact al instabilității politice.
S&P consideră că un blocaj politic prelungit și adoptarea unor compromisuri politice în ultimul moment ar putea afecta reducerea deficitelor gemene ale României până în 2029.
Agenția estimează că formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru continuarea procesului de consolidare fiscală.
În scenariul de bază al S&P, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.
Un alt punct de presiune îl reprezintă necesarul ridicat de finanțare și creșterea costurilor de împrumut. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, în timp ce datoria publică netă ar urma să depășească 60% din PIB în 2027.
Totodată, agenția apreciază că profilul de credit al României este afectat de deficitul structural ridicat de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în 2026 și la 7% din PIB în 2027.
Citeşte şi: Nicuşor Dan explică de ce nu vrea un Guvern cu AUR. „Nu îndeplinește aceste condiții”
S&P ar putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele fiscale și externe ale României s-ar reduce, astfel încât să fie oprită deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe.
Potrivit agenției, un asemenea scenariu ar putea fi susținut de un plan credibil de politici publice pe termen mediu, eventual fundamentat pe un consens politic larg, precum și de reluarea creșterii economice.
Alexandru Nazare a subliniat că obiectivul autorităților nu trebuie să fie doar păstrarea calificativului actual, ci și crearea condițiilor pentru îmbunătățirea perspectivei.
„Agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028. Prioritatea absolută este construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără să compromită premisele relansării economice.
Avem nevoie de consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral. Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții.
Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României.”, a completat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Pe de altă parte, agenția a precizat că ar putea lua în calcul reducerea ratingului României dacă procesul prelungit de formare a guvernului va îngreuna reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028.
Potrivit S&P, neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici publice credibile ar putea afecta consolidarea bugetară și ar putea amplifica riscuri precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.
Agenția a indicat și posibilitatea unei retrogradări în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica. Un exemplu este reprezentat de eventuale perturbări pe piața energiei care ar afecta așteptările privind inflația pe termen mediu și, în același timp, ar avea efecte semnificative asupra creșterii economice, balanței de plăți și situației fiscale.
Decizia S&P vine după ce România a primit, în această vară, reconfirmări și din partea celorlalte două mari agenții internaționale de rating.
Fitch a păstrat, la 31 iulie, calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody’s a menținut, la 7 august, ratingul „Baa3”, tot cu perspectivă negativă. Ambele calificative reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade.
Evaluarea Fitch a evidențiat printre vulnerabilitățile României deficitul bugetar ridicat, creșterea datoriei, inflația și fragmentarea politică. Moody’s a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului, dar a atras atenția asupra riscului ca fragmentarea politică să afecteze continuarea consolidării fiscale.
În cazul S&P, ratingul României este în prezent „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă. Menținerea calificativului înseamnă că țara rămâne în categoria recomandată investițiilor, dar la ultima treaptă a acesteia.
Evaluările agențiilor internaționale reprezintă un reper important pentru investitori și pot influența condițiile în care statul, companiile și instituțiile financiare se finanțează de pe piețele internaționale.
Menținerea calificativului în categoria investment grade păstrează accesul României la această categorie de finanțare, însă perspectiva negativă arată că poziția actuală nu este lipsită de riscuri.
În perioada următoare, evoluția deficitului, formarea unui guvern și adoptarea unui buget credibil pentru 2027-2028 vor reprezenta elemente importante în evaluarea situației fiscale a României. Pentru S&P, capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține un cadru de politici publice coerent va conta în evoluția viitoare a ratingului.
