Societatea de Transport București (STB) a depus o cerere de intrare în insolvență la Tribunalul București, potrivit Buletin de București. În cadrul procedurii, compania de transport public din Capitală apare în calitate de debitor față de BMF Grup Soluții Integrate SRL.
Conform legislației în vigoare, solicitarea urmează să fie analizată în termen de zece zile, în camera de consiliu, fără ca părțile să fie citate. Procedura se aplică inclusiv în situațiile în care cererea nu respectă integral toate condițiile prevăzute de lege sau nu conține toate documentele necesare, conform articolului 66, alineatul 10 din Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Citește și: Google Assistant va fi înlocuit de Gemini din 4 septembrie
Pe 21 iulie, Consiliul General al Municipiului București a mandatat reprezentanții municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor STB să solicite Consiliului de Administrație al companiei declanșarea procedurii de insolvență. Reprezentanții CGMB în AGA sunt Marian Artimon (PSD) și Mitu Răzvan Aurel (PNL).
Primarul general Ciprian Ciucu a prezentat, în cadrul unei ședințe a CGMB, argumentele care au stat la baza solicitării de intrare în insolvență a STB. Edilul a afirmat că, încă de la începutul anului, a cerut companiei să elaboreze un plan de reorganizare, însă rezultatele nu au fost cele așteptate.
„Problema este că acel plan de măsuri nu ar fi suficient. STB se află într-o stare de insolvență nedeclarată de ce puțin 6-7 ani de zile”, a declarat Ciucu.
Potrivit primarului, situația dificilă în care se află STB are trei cauze principale.
„Prima cauza, cea structurală, este dată de faptul că în anii 2019 și 2020, după înființarea STB, n-au mai ajuns banii la companie. Nu au fost plătite contribuțiile salariaților și s-a început anul 2020 cu o datorie de peste 1 miliard. Și datoria asta a crescut la 1,3 miliarde în 2021, la 1,5 miliarde în 2022, 1,4 miliarde în 2023, 1,5 miliarde în anul 2024 și 1,7 miliarde în anul 2025. Deci, observați, datoria costa mai mult decât serviciul transport în sine. În acest moment, la jumătatea anului, avem o datorie la STB de peste 1,6 miliarde lei. La ANAF avem 1,5 miliarde datorii, din care 400 de milioane doar penalități”, a declarat Ciucu în timpul ședinței de Consiliu General.
A doua problemă indicată de edil vizează modul în care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (ADI TPBI) a gestionat și supravegheat serviciul de transport public, precum și avantajele acordate în opinia sa zonei Ilfov.
„ADI TPBI, o structură care nu și-a îndeplinit, din punctul meu de vedere, funcția. În baza rapoartelor de audit, care s-au făcut an de an, s-au acceptat foarte multe costuri care nu aveau legătură cu furnizarea directă a serviciului. Treaba ADI TPBI, care a devenit Autoritate Publică Tutelară, era fix de a proteja și interesele autorității publice. Dar au băgat costuri peste costuri peste costuri și avem cel mai scump kilometru din țară”, a declarat Ciucu.
Primarul a susținut că ADI-TPBI ar fi fost influențată de interesele județului Ilfov și că reprezentanții acestei zone și-ar fi urmărit propriile priorități electorale.
„S-a mărit foarte mult numărul de linii în afara orașului, dar sunt linii care nu intră în București. Deci am găsit, cred prin Bragadiru sau Domnești, linii STB care funcționau exclusiv acolo, care nu intrau în București. Și pentru că costul este suportat 90% de bucureșteni și 10% de ilfoveni, s-au mărit aceste linii, aceste trasee foarte, foarte mult și am ajuns la un cost anual de 250 de milioane pentru transportul periurban, din care 90%, aproximativ 230 de milioane, plătesc bucureștenii”, a declarat Ciucu.
A treia cauză menționată de primarul general este reprezentată de managementul deficitar din interiorul STB.
„La nivelul anului 2025, costul transportului și toate aceste datorii și penalități ajungeau la 5,6 miliarde de lei. Bugetul PMB pe anul 2025 a fost 5,8 miliarde lei”, a declarat Ciucu.
Ciprian Ciucu consideră că procedura insolvenței reprezintă singura variantă pentru redresarea companiei.
„Cred că nu există suficientă capacitate de reformare structurală la nivelul STB și că singura soluție pentru a eficientiza cât de cât compania și de a nu mai acumula penalități și de a nu ne fi poprite conturile, este insolvența. Practic, prin acest proces de insolvență putem să protejăm angajații, șoferii, vatmanii, muncitorii în special, dar și alții angajați, ca să nu ne fie proprite conturile și în momentul în care le facem plățile să nu se ia banii de acolo”, a explicat Ciucu.