11:58
Salarii mai mici la stat. Anul 2026 începe cu vești dificile pentru angajații din sectorul public. Guvernul pregătește un nou pachet legislativ privind reforma statului, care prevede tăieri salariale de 10% pentru o parte dintre bugetari. Măsurile urmează să fie discutate și adoptate în ședința de Guvern programată joi, 15 ianuarie.
Economiștii avertizează însă că simpla reducere a salariilor și a numărului de posturi nu este suficientă pentru a rezolva problema deficitului bugetar, în lipsa unor reforme structurale reale.
Economistul Radu Nechita atrage atenția că reformele anunțate nu vor produce efecte semnificative dacă nu vizează o reducere concretă și echitabilă a cheltuielilor publice.
„Ar trebui să fie cheltuiți cât mai aproape de cetățean. (…) Lucrurile sunt însă amestecate, pentru că schema de personal răsplătește și clientela politică. Este nevoie de o separare pe verticală a cheltuielilor. Unele primării sunt subfinanțate, încasând doar taxele locale, dar au și multe cheltuieli, iar o parte din acestea sunt acoperite din colectarea TVA, impozit pe venit, impozit pe profit. O altă sursă de finanțare vine prin redistribuirea fondurilor de la primăriile mai bogate la cele mai sărace, un fel de solidaritate națională.
Ce încerc să vă spun este că resursele financiare sunt redistribuite în funcție de culoarea partidelor de la Guvernare către aceeași culoare a partidelor din administrația locală. Și nu vă spun doar eu, sunt studii ale Expert Forum. Ăsta e târgul și nu e bun. Acum, ca se taie niște posturi și niște salarii, nu cred că am rezolvat ceva. În sfârșit are cineva curajul să taie, să riște supraviețuirea politică. Testul e scăderea cheltuielilor publice. Adică să vedem dacă în 2026 vor fi mai mici decât în 2025 sau în 2024 sau în 2023. Ăsta e testul de reușită a reformei.
Ar trebui să scadă și numărul de administrații locale, să nu mai existe primărie cu n angajați pentru localități mici cu 88 de locuitori. Să fie comasate. Referitor la tăieri, premierul Ilie Bolojan arăta recent cum unele primării aveau scheme de personal foarte stufoase. Există județe care au cheltuit mai mult și județe care au cheltuit mai puțin”, spune Radu Nechita, potrivit Adevărul.
Potrivit acestuia, o reducere uniformă de 10% pentru salarii nu este corectă: „O scădere cu 10%, egală pentru toată lumea nu e corectă. Ar trebui să taie mai mult de la cei care au risipit mai mult și mai puțin de la cei care țși-au chibzuit mai bine fondurile”.
La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu consideră că reducerea de salarii nu va rezolva problema pe termen lung și că este nevoie de o reformă administrativă profundă.
”Poate că în 2026, pe fondul creșterii taxelor, statul va reuși să reducă deficitul bugetat în 6,4%, însă problema este ce vom face în anii următori, pentru că ținta este să îl reducem la 3%.
Culoarul de creștere a taxelor este deja epuizat, nu văd de unde să mai creștem taxele în anii următori pentru că riscăm să ducem economia în recesiune – împrumuturile publice și-au atins deja borna maximă de suportabilitate – de maxim 50 miliarde de euro pe an (nu ne mai împrumută nimeni peste acest nivel), astfel că singura soluție este să tăiem din cheltuieli, pentru că din reducerea evaziunii, chiar dacă vedem niște eforturi salutare la Ministerul Finanțelor, nu vom reuși să aducem bani la buget în așa fel încât să limităm drastic ecartul dintre venituri și cheltuieli.
Reducerea cheltuielilor publice, restructurarea aparatului de stat reprezintă astfel singura noastră șansă de a reduce deficitul – iar zeciuiala nu va fi de ajuns. Trebuie o reformă administrativă, o restructurare a instituțiilor statului prin desființări, comasări de instituții, o regândire a cheltuielilor de funcționare a statului, trebuie, în esență, să facem cu adevărat reforme, nu doar politică”, a declarat Radu Negrescu.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, România avea în noiembrie 2025 un total de 1.280.562 de posturi ocupate în sectorul public.
Administrația centrală cuprinde peste 600.000 de angajați în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, printre care se numără ministerele, Parlamentul, instituțiile din justiție, structurile de ordine publică, sistemul de educație și cel de sănătate.
Citeşte şi: Ilie Bolojan, pus la zid de Traian Băsescu. Ce măsuri financiare ar fi fost corecte: „Aici trebuia operat!”
De asemenea, există:
aproximativ 8.700 de angajați în instituții finanțate din bugetele asigurărilor sociale;
peste 42.000 de salariați în instituții subvenționate din bugetul de stat;
peste 163.000 de angajați în instituții finanțate integral din venituri proprii, inclusiv spitale și universități de stat.
Administrația locală numără peste 460.000 de angajați, majoritatea în autoritățile executive locale și unitățile sanitare aflate în subordinea acestora.
Conform autorităților, tăierile salariale de 10% ar urma să fie aplicate în mod diferențiat, în funcție de tipul instituției și de schema de finanțare, însă lista exactă a posturilor afectate de reducerile de salarii va fi stabilită după adoptarea pachetului de reformă.
