Starea de criză în România: ce presupune acest lucru și ce măsuri s-ar putea lua

Situațiile disperate necesită măsuri disperate. Astfel, în prezent, există un proiect de lege care prevede starea de criză în România. În cadrul Guvernului a avut loc o ședință care prezenta drept subiect gestionarea situației de conflict de pe teritoriul Ucrainei. Află ce presupune starea de criză și ce măsuri ar putea fi implementate.

Ce reprezintă starea de criză

În cadrul ședinței de Guvern care a avut loc în data de 7 martie 2022 a fost discutată ideea de stare de criză. Aceasta este prevăzută în noul proiect de lege care a apărut în urma actualei situații de conflict armat de pe teritoriul Ucrainei. Mulți români sunt îngrijorați cu privire la starea de criză, însă aceștia trebuie să afle că drepturile și libertățile nu vor fi limitate.

Această stare de criză urmează a fi instituită la propunerea Ministerului Apărării, însa ea va trebui avizată de către premier și introdusă cu ajutorul unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării –  CSAT. Această situație de criză reprezintă momentul în care societatea se confruntă cu dificultăți apărute din cauza unuia sau a mai multor incidente pe teritoriul național.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, după cum se arată în proiectul de lege.

Serviciu militar pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani

De asemenea, noul proiect de lege stabilește o nouă vârstă a bărbaților care ar participa la satisfacerea serviciului militar, în cazul stării de asediu, de mobilizare sau de război. În acest sens, bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 – 60 de ani, vor face parte din rezerva operațională a Armatei Române.

„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.În funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).

Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea or destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgentă, al stării de asediu, al stării de izare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operațională;
b) rezerva generală.
Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care mt cuprinşi în rezerva operaţională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională”, mai scrie în proiect.