Cum ar putea muri Pământul. Descoperire fără precedent a oamenilor de știință

Astronomii au văzut în cele din urmă rămășițele unei planete moarte în timp ce aceasta s-a prăbușit pe suprafața unei stele moarte și, făcând acest lucru, au confirmat decenii de speculații despre ce se întâmplă cu sistemele solare care ajung la sfârșitul vieții lor. Află cum ar putea muri Pământul și cum ar decurge lucrurile.

Modalitatea prin care ar putea muri Pământul în urma observațiilor

Aceste observații care au fost realizate cu Observatorul de raze X Chandra de la NASA oferă o previzualizare a viitorului violent care ar putea aștepta Pământul și Soarele său peste miliarde de ani, au scris autorii într-un studiu publicat pe 9 februarie în revista Nature.

„Această detectare oferă prima dovadă directă că piticele albe acumulează în prezent rămășițele vechilor sisteme planetare. Sondarea acreției în acest fel… [oferă] o imagine asupra soartei probabile a miilor de sisteme exoplanetare cunoscute, inclusiv propriul nostru sistem solar”, a spus autorul principal al studiului, Tim Cunningham, un postdoctoral la Universitatea Warwick din Marea Britanie, într-un comunicat.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Aproximativ 97% din toate stelele din Calea Lactee își vor încheia viața ca pitici albe, nuclee de stele cristaline care împachetează o masă similară cu cea a Soarelui într-un glob nu mai mare decât Pământul. Trecerea de la o stea strălucitoare, arzând la un corp dens, alb, este orice altceva decât pașnică.

După ce o stea veche arde restul combustibilului său, se transformă într-o gigantă roșie, zdrobind orice planetă interioară a sistemului solar suficient de ghinionist să fie în apropiere. La scurt timp după aceea, steaua își aruncă straturile exterioare într-o erupție enormă de gaz fierbinte care traversează sistemul solar. În centrul acestui haos, se naște o pitică albă.

Oamenii de știință bănuiesc că planetele, sau orice a mai rămas din ele, pot continua să orbiteze în jurul unei pitici albe. Uneori, acele rămășițe planetare pot chiar spirala pe suprafața stelei moarte și devin parte a piticii. Studiile anterioare care analizează compoziția elementară a piticelor albe din apropiere au găsit urme de metale grele precum fierul și magneziul amestecate în atmosfera stelelor moarte, sugerând prezența unor bucăți de planete stâncoase înghițite.

Planetele se ciocnesc de ceea ce reprezenta cândva steaua sistemului respectiv

Aceste studii anterioare se bazează pe o tehnică numită spectroscopie, în esență o modalitate de a studia lungimile de undă ale luminii emise de un obiect pentru a afla din ce este făcut acel obiect. Ca atare, orice dovadă că stelele moarte au înghițit planete moarte a fost indirectă până acum.

Folosind telescopul cu raze X Chandra, autorii noului studiu s-au concentrat pe o pitică albă din apropiere numită G29–38, situată la aproximativ 45 de ani lumină depărtare în constelația Pești și despre care se știe că are o atmosferă poluată cu metale. Cu Chandra, cercetătorii au izolat G29–38 în câmpul lor vizual și au urmărit semnele de explozii de înaltă energie care veneau de la suprafața piticei, sugerând că a avut loc un fel de impact.

Destul de sigur, echipa a detectat cu succes emisiile de raze X provenite de la pitica albă. Din luminozitatea exploziilor, echipa a măsurat căldura exploziilor. Ei au descoperit că plasma de pe suprafața stelei s-a încălzit la peste 1 milion de grade Celsius, ceea ce se aliniază perfect cu modelele de corpuri planetare care se zdrobesc în pitice albe.

Potrivit autorilor, aceste observații oferă prima dovadă directă că piticele albe aspiră și înghit rămășițele stâncoase ale planetelor care le-au orbitat odată. Aceste flashuri de raze X au avut loc la miliarde de ani după formarea sistemului planetar al lui G29–38, sugerând că o soartă similară ar putea aștepta Pământul atunci când soarele nostru își va începe actul final inevitabil peste câteva miliarde de ani.