Din cauza încălzirii globale, animalele din zonele nordice sunt pe cale de dispariție, printre care și urșii polari dar și alte specii. Află ce reiese din cel mai recent studiu al oamenilor de știință.
Gheața din zona artică este în permanentă scădere, potrivit înregistrările efectuate cu ajutorul sateliților, încă din 1979. Acum, un nou studiu vine cu o predicție cât se poate de sumbră și anume că până la sfârștitul acestui secol, gheața ar putea dispărea în timpul verii, lucru care ar duce la extincția urșilor polari, dar și a altor specii.
”Ultima zonă de gheață” este o regiune care conține cea mai veche și mai groasă gheață arctică. Se întinde pe o suprafață de peste 1 milion de kilometri pătrați de la coasta de vest a arhipelagului canadian arctic până la coasta de nord a Groenlandei. Când oamenii de știință au numit regiunea de gheață de 4 metri grosime, au crezut că va dura câteva decenii.
[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]Dar acum, în ambele scenarii cele mai optimiste și pesimiste de încălzire legate de schimbările climatice, gheața se va subția dramatic până în 2050. Cel mai optimist scenariu, în care emisiile de carbon sunt imediat și drastic reduse pentru a preveni cea mai gravă încălzire, ar putea duce la o porțiune limitată de gheață care supraviețuiește în regiune. În cel mai pesimist scenariu, în care emisiile continuă la ritmul lor actual de creștere, gheața din timpul verii, urșii polari și focile care trăiesc pe ea ar putea dispărea până în 2100, au raportat cercetătorii într-un nou studiu.
„Din păcate, acesta este un experiment masiv pe care îl facem. Dacă gheața pe tot parcursul anului dispare, ecosisteme întregi dependente de gheață se vor prăbuși și va începe ceva nou”, a declarat co-autorul studiului Robert Newton, cercetător principal la Observatorul Pământului Lamont-Doherty al Universității Columbia.
Învelișul de gheață arctică crește și se micșorează în fiecare an, atingând minimul la sfârșitul sezonului de topire de vară din septembrie, înainte de a reveni în toamnă și iarnă pentru a atinge maximum în martie. Dar, pe măsură ce dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră contribuie din ce în ce mai mult la încălzirea atmosferei, întinderea gheții a scăzut dramatic ultimii 15 ani aducând cele mai scăzute 15 suprafețe de gheață înregistrate de satelit, conform Centrului Național de Date privind Zăpada și Gheața (NSIDC).
O scădere mai dramatică a gheții ar putea avea un efect paralizant asupra vieții animalelor care locuiesc pe sau sub rețeaua de gheață în mișcare, incluzând alge fotosintetice, crustacee minuscule, pești, foci, narali, balene și urși polari. Deoarece sunt prădători specializați, urșii polari (Ursus maritimus) ar fi deosebit de vulnerabili dacă ar dispărea gheața.
Adaptate pentru a se ascunde pe gheața mării, urșii arctici vânează prin prinderea focilor care ies la suprafață pentru a respira. Urșii polari au fălci adaptate pentru consumul de grăsime moale și carne; și, deși urșii au fost văzuți schimbându-și dieta la ouă de păsări marine și caribou în timp ce erau pe uscat.
Pe 9 august, un raport important al Grupului interguvernamental ONU pentru schimbări climatice (IPCC) a emis un avertisment puternic că se așteaptă ca Pământul să atingă un prag critic: o creștere globală a temperaturii de 1,5 grade Celsius din cauza schimbărilor climatice în următorii 20 de ani. Un proiect de a treia secțiune a raportului IPCC difuzat în publicația spaniolă CTXT a avertizat că emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să atingă maximul în următorii patru ani pentru ca încălzirea globală să rămână la 1,5 C.