Dosar TRAIAN BĂSESCU: Magia unui politician capitalist

Formularea „dosar Traian Băsescu” pare sinonimă cu dilema și cu magia, deopotrivă. După evaporarea faimosului dosar „Flota” și soluționarea cu „neînceperea urmăririi penale” a multor altor dosare, devine aproape uimitor că lista detaliată mai jos este atât de… scurtă.

„Vă comunicăm faptul că Traian Băsescu a constituit (atât în mod individual, cât şi împreună cu alte persoane), în perioada 2004 – prezent, obiectul a 56 de dosare penale, în 49 dintre acestea fiind dispuse soluţii de netrimitere în judecată, 7 fiind în curs de soluţionare„, se arăta într-un răspuns al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la începutul acestui an.

Singurul dosar pentru care Băsescu ar avea motive să-şi facă griji este cel născut din relaţia sa cu afaceristul Costel Căşuneanu, cunoscut sub numele de „mită şi spălare de bani pentru terenul din Aleea Privighetorilor”. Dacă însă citim în paralel cronologia faptelor şi cronologia legilor, putem observa că sunt şanse mici ca acest dosar să ajungă vreodată în faţa unui judecător.

Dosar penal Traian Băsescu: Spălare de bani

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

În aprilie 2016, Parchetul General a început cercetarea penală a fostului președinte al României, Traian Băsescu, în dosarul terenului din Aleea Privighetorilor, zona Băneasa a Capitalei. Acuzația este de pentru spălare de bani.

Acest dosar Traian Băsescu a fost supus unui ping-pong remarcabil, fiind deschis, închis, redeschis și iar închis de câteva ori.

Odată cu preluarea funcției de primar al Capitalei, în 2000, Băsescu a cumpărat un teren în Băneasa, pe Aleea Privighetorilor 86, cu 66.000 dolari, numerar, bani nejustificabili, conform procurorilor. În aceeași zi și prin același notar, omul de afaceri Costel Cășuneanu a cumpărat un teren similar, învecinat, la 220.000 dolari, un preț de trei ori mai mare, considerat preț corect. Doi ani mai târziu, Băsescu și-a vândut terenul lui Cășuneanu, prin intermediul unei cumnate a acestuia din urmă, cu 300.000 de dolari. După câteva zile, soții Băsescu au cumpărat o casă în zona Băneasa cu 280.000 de dolari, casă pe care Traian Băsescu i-a donat-o fiicei sale Ioana, la nici o lună de la achiziție.

Declarația lui Costel Căşuneanu din decembrie 2015 a arătat că Băsescu ar fi cumpărat terenul din Privighetorilor cu banii lui, în contextul în care Cășuneanu se pare că a primit licențe de transport de la Ministerul Transporturilor pe vremea mandatului de ministru al lui Traian Băsescu.

Dosarul Traian Băsescu al terenului din Aleea Privighetorilor este considerat singurul cu adevărat periculos pentru fostul președinte, însă cu niște încurcături de cronologie care le dau bătăi de cap procurorilor, după cum detaliază Liviu Avram în Adevărul.

Dosar Traian Băsescu: Casa din Mihăileanu

Dosarul îl vizează pe fostul președinte pentru infracțiunile de abuz în serviciu, fals în declarații și uz de fals.

Băsescu și-a alocat singur locuință, în 2003, sub mandat de primar general al Capitalei. După ce, cu un an înainte, primise dreptul de a sta cu chirie într-o vilă de pe strada Ștefan Mihăileanu, Băsescu a depus o cerere pentru a cumpăra un întreg etaj al imobilului, pentru suma de 19.000 de dolari, cerere aprobată de Primăria Capitalei, al cărei șef era. Traian Băsescu avusese în proprietate o locuință, casa din Aleea Privighetorilor, donată fiicei sale, de aceea nu avea dreptul să cumpere o locuință de la stat.

Dosarul Traian Băsescu „Casa din Mihăileanu” a fost pus pe tușă în 2005, întrucât Băsescu era deja președinte, însă în mai 2015 procurorii au dispus reînceperea urmăririi penale.

Dosar Traian Băsescu: Răpirea jurnaliștilor din Irak

Traian Băsescu este acuzat că, împreună cu Vasile Blaga, președinte PDL la acea vreme, și-a însuşit o parte din suma plătită de statul român pentru răscumpărarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005. Corneliu Vadim Tudor a formulat acuzația, depunând plângere, pe baza declarațiilor făcute de fostul procuror Ciprian Nastasiu, în cartea sa. Suma vehiculată este de aproape 4 milioane de dolari. Dosarul a fost redeschis in 2015.

În 2005, trei jurnaliști români au fost răpiți în Irak și eliberați după 55 de zile de negocieri din partea statului român. Cazul a dat naștere unei serii de acuzații și speculații, însă investigarea este imposibilă în ansamblul ei, întrucât dosarul răpirii este secret timp de 50 de ani.

Cei trei jurnaliști, Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, au fost răpiți la Bagdad în martie 2005, prin implicarea lui Omar Hayssam, care a fost arestat preventiv în aprilie 2005, dar pentru infracțiuni economice, în alt dosar, deși se cunoștea implicarea sa în Irak. La câteva luni, Băsescu avertiza că Hayssam își transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene. După un an, Hayssam a fost eliberat, pe motive medicale, iar în iunie 2006 a fugit din România la bordul unei nave.

Șefii SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și procurorul general al României, Ilie Botoş, au fost demiși.

Omar Hayssam a fost condamnat la 23 de ani și patru luni de închisoare, iar Mohammad Munaf a fost condamnat la 10 ani de închisoare, pe care a început să îi execute din 2015, când a fost găsit în Orientul Mijlociu și adus în România. Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci şi Ovidiu Ohanesian și fost bănuit de complicitate în răpirea românilor, alături de alte cinci persoane.

Dosar Traian Băsescu: Țigancă împuțită

În acest dosar, Traian Băsescu a fost acuzat de furt, furt calificat și insultă, după ce în 2007 i-a luat unei jurnaliste telefonul mobil și a folosit apelativele „păsărică” și „țigancă împuțită” la adresa acesteia.

În septembrie 2015, dosarul a fost clasat, pe motiv că nu există o faptă penală, după ce fusese redeschis în luna mai.

Dosar Traian Băsescu: Demisia în 5 minute

Acuzația în acest dosar Traian Băsescu este de fals în declarații. Dosarul există de nouă ani, după ce Băsescu a fost reclamat de un bărbat din Craiova, Ioan Șerb, că nu și-a ținut promisiunea de a demisiona. Craioveanu a atacat decizia inițială a instanței, conform căreia șeful al statului nu putea fi pus sub cercetare penală pentru aceste acuzații. În decembrie 2015, Parchetul General a redeschis dosarul.

Ce spunea Băsescu pe 17 aprilie 2007: „În situația în care, în pofida avizului Curții Constituționale, Parlamentul va vota suspendarea mea, în maxim cinci minute de la vot voi demisiona din funcție și voi chema în fața electoratului și pe cei care au generat un abuz constituțional”.

Dosar Traian Băsescu: Gabriela Firea

Dosarul a fost deschis odată cu plângerea penală din aprilie 2014 a Gabrielei Firea, despre care Traian Băsescu spusese ca „Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”. Băsescu a numit-o pe Firea „şantajistă de profesie”, susținând că „Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”.

Traian Băsescu a fost acuzat de ameninţare şi şantaj, dar, surpriză pentru toată lumea, Gabriela Firea și-a abandonat plângerea după aproape doi ani, în septembrie 2016, ceea ce a condus la clasarea dosarului lui Traian Băsescu.

Dosar Traian Băsescu: Flota

Dosarul „Flota” este, de departe, cel mai faimos dintre toate în care a fost implicat, de-a lungul timpului, fostul președinte al României. Este și cel mai controversat dosar Traian Băsescu, presărat cu o multitudine de momente și date neclare și, surprinzător, clasat la data de 21 ianuarie 2015 de către DNA.

Dosarul îl avea pe Băsescu învinuit de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și delapidare. Clasarea s-a făcut „întrucât faptele nu există”, potrivit DNA.

Traian Băsescu era vizat pentru stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracțiuni despre care se vehiculează inclusiv vânzarea cu prețuri care începeau de la un dolar. Totul s-a petrecut în perioada 1990-1992 și 1996-2000, când Traian Băsescu a ocupat funcţiile de director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile, subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, ministru al Transporturilor, președinte al Comitetului Director Petroklav Inc. Bahamas, societate mixtă româno-norvegiană, înfiinţată în 1991. Fraudele s-au petrecut prin asocierea CNM Petromin SA Constanța cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, fiind implicate și mai multe firme offshore din Liberia, Bahamas.

O dilemă a fost expertiza din 2003, care indica o pierdere de 275 milioane de euro suferită de statul român, anulată în 2007 de o altă expertiză, conform căreia nu a existat niciun prejudiciu. Ca urmare, toți cei 80 de inculpați au fost scoși de sub urmărire penală.