09:15
Obiectivul președintelui Volodimir Zelenski ca Ucraina să devină membru al Uniunea Europeană în anul 2027 întâmpină opoziție din partea mai multor guverne din interiorul Uniunii.
Acestea evită deschiderea unei serii de posibile dificultăți care ar putea apărea în urma unei integrări accelerate a Kievului în structurile comunitare.
Demersurile Ucrainei de a obține o aderare rapidă la UE, în cadrul unui eventual acord de pace, au generat rezerve consistente în rândul unor state membre. Inclusiv executivii unor puteri importante, precum Franța și Germania, și-ar fi manifestat, în discuții private, îndoielile legate de modificarea procedurii de aderare, aflată în prezent în dezbatere, potrivit Reuters, care citează diplomați și oficiali europeni.
Aceste informații apar pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Kiev din ultima perioadă, prin care a indicat anul 2027 drept termen dorit pentru integrarea Ucrainei în UE, în contextul unui posibil acord de încetare a războiului cu Rusia.
Numeroși diplomați consultați de Reuters au evidențiat preocupările existente în capitalele europene față de ideea comprimării calendarului de aderare al Ucrainei. Printre aspectele invocate se numără riscul ca Ucraina și alte state candidate să nu mai continue reformele, inclusiv cele privind combaterea corupției, în situația în care ar dobândi deja statutul de membru al Uniunii.
Viceprim-ministrul ucrainean și principalul negociator pentru relația cu UE, Taras Kachka, a declarat pentru Reuters că stabilirea unei date clare printr-un angajament politic ar avea o importanță majoră, arătând că acest lucru „este necesar pentru procesul de pace, pentru stabilirea unei păci durabile și juste în Europa”.
Cu toate acestea, Kachka a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar putea, cel puțin, să parafeze un tratat de aderare cu UE în cursul anului viitor, chiar dacă celelalte etape ale procesului ar necesita un interval mai îndelungat.
Conform diplomaților citați de Reuters, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, ar fi avansat, în discuții nepublice, ideea revizuirii mecanismului de aderare. Propunerea ar presupune posibilitatea ca un stat să intre în UE după îndeplinirea unor condiții minime, urmând însă să beneficieze de acces limitat la fondurile europene și la procesul decizional.
Totuși, experții și diplomații consultați de Reuters nu identifică un sprijin consistent pentru asemenea inițiative, inclusiv pentru varianta avansată de von der Leyen.
„Sprijinul crescând pentru partidele populiste și anti-extindere în mai multe capitale face ca guvernele să fie prudente în ceea ce privește accelerarea unui proces pentru care nu au obținut încă consensul public”, a spus Anastasia Pociumban, cercetătoare la Consiliul German pentru Relații Externe, pentru sursa citată.
În ceea ce privește durata procedurii, actualul mecanism de aderare la UE presupune un parcurs îndelungat, structurat pe mai multe etape, care se întinde pe parcursul mai multor ani. Fiecare fază necesită acordul unanim al celor 27 de state membre. La acest moment, înaintarea Ucrainei în proces este blocată de Ungaria.
La finalul lunii ianuarie, cancelarul Germania, Friedrich Merz, a declarat la Berlin că o eventuală aderare a Ucrainei la UE în 2027 nu reprezintă un obiectiv realist. El a explicat că procesul de integrare se desfășoară pe durata mai multor ani, deoarece orice stat candidat trebuie să îndeplinească în prealabil criteriile de la Copenhaga, care includ cerințe politice, economice și legislative.
„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz la momentul respectiv, explicând faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga.
