16:08
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva României și Austriei în sectorul energetic. Dacă obligațiile stabilite nu vor fi îndeplinite, cazul ar putea ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), unde ar putea fi impuse sancțiuni.
Instituția europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere către cele două state, după ce acestea nu au furnizat toate informațiile necesare în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și schimbările climatice.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri de reprezentanții Comisiei, procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a fost declanșată deoarece România și Austria nu au transmis integral datele solicitate în planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC), documente care ar fi trebuit depuse până la 15 martie 2025.
Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice al României a fost publicat de Comisia Europeană în octombrie 2024, în perioada în care Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja.
Documentul include 89 de politici și măsuri menite să crească ponderea surselor regenerabile de energie, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să introducă soluții inovatoare în diferite sectoare ale economiei.
Printre obiectivele principale se află reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2030, comparativ cu nivelul din 1990, precum și atingerea neutralității climatice înainte de 2045, cu cinci ani mai devreme decât termenul stabilit inițial pentru 2050.
Totodată, România și-a propus ca până în 2030 aproximativ 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, principalele surse vizate fiind energia eoliană, energia solară și biomasa.
În baza articolului 17 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea climatică (Regulamentul UE 2018/1999), statele membre trebuie să transmită Comisiei, o dată la doi ani, rapoarte privind progresele realizate în implementarea planurilor naționale din domeniul energiei și schimbărilor climatice.
Până la 15 martie 2025, statele membre aveau obligația de a raporta progresul înregistrat în implementarea PNIESC pentru perioada 2021-2030, inclusiv evoluțiile privind obiectivele și contribuțiile în cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice: decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei, securitate energetică, precum și cercetare, inovare și competitivitate.
Potrivit Comisiei Europene, conținutul exact al acestor rapoarte este stabilit prin mai multe acte legislative europene, inclusiv Regulamentul (UE) 2018/1999, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 și Legea europeană a climei.
„Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. PNIESC-urile sunt cruciale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice, așa cum sunt exprimate în planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, în toate dimensiunile uniunii energetice. Acestea sunt esențiale pentru ca Comisia să poată urmări progresele Uniunii în direcția atingerii obiectivelor sale comune. Având în vedere că Austria și România nu și-au îndeplinit obligația până la termenul legal, Comisia a decis să le trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să își prezinte NECPR-ul complet fără întârzieri nejustificate”, au transmis oficialii de la Bruxelles.
În această etapă, România și Austria au la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitării Comisiei. Dacă explicațiile oferite nu vor fi considerate satisfăcătoare, instituția europeană poate emite un aviz motivat, iar ulterior cazul ar putea fi trimis în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, care poate decide aplicarea unor sancțiuni financiare semnificative.
Totodată, oficialii europeni au precizat că pachetul de decizii adoptat miercuri include 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate. În două situații, Comisia a decis deja sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. În același timp, au fost închise 44 de cazuri în care statele membre au remediat neregulile și au respectat legislația Uniunii Europene.
