11:31
Președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rafila, a avansat ideea preluării procedurilor de achiziție ale Băncii Mondiale pentru proiectele majore finanțate din fonduri europene, argumentând că actualul cadru din România nu permite implementarea rapidă a acestor investiții.
El a făcut această propunere miercuri, în cadrul conferinței „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group, susținând că birocrația și mecanismele de contestație încetinesc semnificativ derularea proiectelor.
„Noi nu avem niște proceduri de achiziție publică și toate chestiunile conexe care să ne permită realizarea unor astfel de proiecte mari, în timp scurt. (…) Eu am propus o chestie: iau procedurile de la Banca Mondială, care sunt mult mai suple și mult mai rapide. Le adopt în legislația națională pentru proiecte cu bani europeni. Eu cred că ar fi o soluție, care ar scurta niște timpi, pentru că oamenii vor să facă. Autoritatea locală vrea să facă. Dar se împiedică. Se face contestație, nu răspunde CNSC și așa mai departe”, a spus social-democratul.
Rafila a mai afirmat că, la momentul preluării mandatului de ministru al Sănătății, nu exista în instituție o înțelegere clară a proiectelor din PNRR, cu excepția unor persoane deja familiarizate cu domeniul.
„Erau 49 de proiecte, din care noi trebuia să alegem 27 și să le facem. A fost o muncă foarte mare – și de antrenare a personalului de la minister – de cunoaștere, de înțelegere a acestor proiecte, cu care personalul Ministerului Sănătății nu a avut contact”, a explicat el.
Acesta a reamintit că, în 2023, alocările pentru granturile PNRR destinate României au fost reduse semnificativ, în contextul creșterii economice a PIB-ului. În consecință, fondurile pentru Ministerul Sănătății au fost diminuate cu peste două miliarde de euro.
„Aveam trei proiecte de spitale de 500 de milioane de euro. Nouă ne rămăseseră 1,5 miliarde de euro pentru spitale și aveam trei spitale de 500 de milioane de euro. Am făcut criterii de selecție, pentru că cei care aveau proiectele acestea mari – Sibiu, Neamț și Vrancea – nu puteau să le facă, pentru că ei trebuiau să plătească o cofinanțare de 40%. Gândiți-vă că un buget mediu al unui județ e 80 de milioane de euro, iar ei trebuiau să dea 200 cofinanțarea. Deci era imposibil. Și s-a renunțat la aceste proiecte, cu excepția Neamțului, unde au revăzut proiectul, l-au redimensionat”, a detaliat acesta.
Rafila a precizat că, în mandatul său de ministru, au fost finalizate etapele de proiectare și pregătire a terenurilor pentru spitalele regionale, iar construcția efectivă a început la Craiova, Iași și Cluj.
În ceea ce privește centrele pentru mari arși, el a afirmat că proiectele au fost renegociate cu Banca Mondială, menționând că unele sunt deja aproape finalizate sau într-un stadiu avansat de execuție.
