09:15
Nicușor Dan nu a anunțat încă numele viitorului candidat pentru funcția de prim-ministru, deși o astfel de decizie era așteptată în mediul politic. Surse apropiate negocierilor susțin că motivul principal îl reprezintă lipsa unei majorități parlamentare capabile să susțină noul Executiv.
Deși numele lui Eugen Tomac este vehiculat tot mai des pentru funcția de premier, adevăratul blocaj nu pare să fie persoana desemnată, ci formula de guvernare propusă de Palatul Cotroceni. Varianta unui cabinet format din tehnocrați întâmpină rezistență din partea principalelor formațiuni parlamentare, fiecare având propriile condiții și rezerve, conform stiripesurse.ro.
Potrivit informațiilor din mediul politic, PSD, PNL, USR și UDMR nu resping din start ideea unui premier precum Eugen Tomac. Divergențele apar însă în momentul în care discuțiile se mută asupra structurii viitorului Executiv și a modului în care vor fi împărțite responsabilitățile politice.
Nicușor Dan ar susține formarea unui cabinet de tehnocrați, însă rămâne neclar dacă această abordare ar viza exclusiv miniștrii sau și funcțiile-cheie din administrație, precum secretarii de stat, prefecții și subprefecții. Tocmai această incertitudine îi face pe liderii politici să ezite în acordarea sprijinului parlamentar.
În jurul lui Eugen Tomac ar fi fost deja analizate mai multe nume pentru portofoliile ministeriale. Printre acestea se regăsesc Mihnea Motoc pentru Apărare, Luca Niculescu pentru Afaceri Externe și Sorin Costreie pentru Educație. Pentru alte ministere importante, inclusiv Interne și Justiție, discuțiile ar fi încă în desfășurare.
Social-democrații par cei mai deschiși față de ideea unui guvern tehnocrat, însă susținerea lor ar veni la pachet cu garanții politice clare. PSD dorește să își păstreze influența în administrația centrală și locală prin numirea unor reprezentanți în eșalonul doi al guvernării.
Oficial, partidul condiționează votul de programul de guvernare și de includerea unor măsuri sociale. Neoficial însă, miza principală rămâne păstrarea unei părți din controlul administrativ, în special în teritoriu.
Vicepreședintele PSD, Marian Neacșu, a declarat că partidul va lua o decizie după desemnarea oficială a candidatului la funcția de premier și după consultările politice aferente. Acesta a apreciat că Eugen Tomac reprezintă o variantă viabilă, deși a sugerat că Sorin Grindeanu ar fi o opțiune și mai potrivită.
În tabăra liberală, poziția este considerabil mai fermă. PNL respinge orice formulă care ar permite PSD să își mențină influența în administrație, fie prin miniștri, fie prin funcțiile din eșalonul secund.
Liberalii privesc cu suspiciune ideea unui guvern prezentat drept tehnocrat, temându-se că acesta ar putea ascunde persoane apropiate social-democraților.
În același timp, relația dintre PNL și Palatul Cotroceni ar putea deveni tensionată dacă președintele va insista asupra păstrării unor actuali miniștri în viitorul cabinet. Un exemplu este Alexandru Nazare, despre care se discută că ar putea continua la Ministerul Finanțelor.
Nici în interiorul USR nu există o poziție unanimă. O parte a liderilor resping categoric revenirea la formula guvernelor tehnocrate, în timp ce alții consideră că partidul trebuie să sprijine inițiativele președintelui Nicușor Dan și să evite un conflict politic direct cu acesta.
Situația este complicată și de posibile evoluții juridice care ar putea influența echilibrul intern al partidului și strategia sa în negocierile pentru viitoarea majoritate.
Cea mai dură reacție a venit din partea UDMR. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a criticat atât ideea unui guvern tehnocrat, cât și posibilitatea ca Eugen Tomac să fie desemnat premier.
Potrivit acestuia, un executiv format din tehnocrați ar trebui să reprezinte o soluție de ultimă instanță și nu prima opțiune luată în calcul. UDMR susține în continuare necesitatea unui guvern politic, sprijinit de o majoritate parlamentară clară.
Întârzierea desemnării premierului reflectă lupta pentru influență dintre partidele parlamentare și administrația prezidențială. În spatele discuțiilor despre nume și funcții se află, de fapt, negocierea controlului asupra viitoarei guvernări.
PSD dorește acces la pârghiile administrative, PNL încearcă să limiteze influența social-democraților, USR caută un echilibru între identitatea politică și susținerea președintelui, iar UDMR insistă asupra unei formule politice clasice.
În aceste condiții, desemnarea noului premier ar putea fi amânată până când Palatul Cotroceni va obține suficiente garanții că viitorul guvern are șanse reale să treacă de votul Parlamentului.
