11:15
Premierul desemnat Eugen Tomac continuă negocierile pentru formarea noului Guvern, într-un context politic dificil, în care sprijinul parlamentar nu este încă asigurat. Discuțiile se poartă simultan pe mai multe paliere, iar lista potențialilor miniștri suferă modificări pe măsură ce negocierile avansează.
Potrivit surselor politice, șansele ca Executivul să fie validat în Parlament depășesc în acest moment 50%, însă rezultatul final depinde de acordurile care vor fi încheiate în următoarele zile cu principalele formațiuni politice.
În ultimele 24 de ore, mai multe nume noi au apărut pe lista de lucru a premierului desemnat, în încercarea de a contura un cabinet format din specialiști agreați politic.
La Ministerul Energiei, una dintre variantele analizate este Corina Popescu, fost secretar de stat și fost director general al companiilor Electrica și Transelectrica, în prezent implicată în structuri de conducere din sectorul energetic regional.
Pentru Ministerul Muncii, Tomac ar încerca să o convingă pe Lavinia Claudia Niculescu, secretar general în cadrul ANFP și fost oficial în Ministerul Economiei, într-un moment considerat sensibil din punct de vedere social, pe fondul tensiunilor legate de legislația salarială.
La Ministerul Afacerilor Interne, sunt analizate mai multe variante, inclusiv numele unui avocat cunoscut, dar și o posibilă revenire a lui Bogdan Despescu, în prezent secretar de stat în MAI.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe, este luat în calcul Luca Niculescu, actual secretar de stat și coordonator al procesului de aderare a României la OCDE.
La Apărare, pe listă apare Mihnea Motoc, fost ministru în perioada 2015–2017 în Guvernul Cioloș.
Pentru Ministerul Educației, una dintre opțiunile discutate este Sorin Costreie, consilier prezidențial.
La Cultură, este vehiculat numele profesorului Adrian Papahagi, cadru universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și fost membru fondator al PMP.
Pentru Ministerul Finanțelor, printre variantele analizate se află economistul Bogdan Glăvan, însă numirea sa ar putea genera tensiuni politice, în special din partea PSD. Ca alternative sunt menționate nume din zona BNR sau menținerea unor actuali oficiali, scenariu care însă pare puțin probabil.
La Sănătate, sunt luate în calcul mai multe nume, printre care cardiologul Ștefan Sebastian Busnatu și medicul Cătălin Cîrstoiu, manager al Spitalului Universitar de Urgență București.
Pentru Ministerul Justiției, este vehiculat consilierul prezidențial Cosmin-Alexandru Soare-Filatov.
La Dezvoltare, una dintre variantele discutate este arhitectul Șerban Țigănaș, un nume considerat tehnocrat, dar care ar putea ridica dificultăți în negocierile politice, având în vedere importanța bugetară a ministerului.
Pentru funcția de vicepremier, este analizată varianta Radu Burnete, consilier prezidențial.
Citeşte şi: Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Când va avea loc votul în Parlament
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu mai intervine în mod direct în negocierile privind componența viitorului Guvern, acestea fiind exclusiv responsabilitatea premierului desemnat. Șeful statului a precizat că în echipa sa există persoane competente care ar putea fi luate în considerare pentru viitorul Executiv, însă decizia finală aparține lui Eugen Tomac.
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan.
Totodată, Nicușor Dan a respins acuzațiile potrivit cărora ar încerca să influențeze în mod direct structura Guvernului, subliniind că actualul context politic nu oferă alternative clare pro-occidentale.
„Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului.
În ceea ce privește șansele de formare a Executivului, președintele și-a exprimat optimismul că partidele vor susține în final un guvern tehnocrat, considerat necesar pentru asigurarea stabilității politice.
„În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele.
Citește și: Nicușor Dan, atac la adresa PNL şi USR! „O astfel de atitudine este irațională”
Premierul desemnat urmează să aibă întâlniri decisive cu liderii partidelor în perioada următoare, aceștia urmând să decidă dacă vor acorda sau nu sprijinul necesar pentru învestirea noului Guvern.
„Eu am speranța că toate forțele pro-occidentale vor sprijini acest guvern, pentru că nu există o altă posibilitate logică, pro-occidentală, și care să aibă și o majoritate în spate”, a spus Nicușor Dan.
Rezultatul acestor negocieri va fi decisiv pentru configurația finală a Executivului și pentru șansele reale de validare în Parlament.
