Abdicarea Regelui Mihai. Cum ar fi fost forțat să semneze actul de abdicare. Istoria mai puțin știută

Abdicarea Regelui Mihai a fost un eveniment previzibil pentru mulţi contemporani ai epocii. Era ultimul lider care reprezenta regimul de dinainte de al Doilea Război Mondial în toată Europă Centrală şi de Est. Iată cum a fost forțat să abdice. Anul acesta s-a împlinit un veac de la nașterea acestuia, ultimul Rege al românilor, Mihai I, omul secolului XX pentru noi românii.

Mihai I, cel mai tânăr rege din toată istoria noastră

Regele Mihai s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, tatăl său fiind principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și mama sa, prințesa Elena a Greciei. A fost, este și va rămâne vreme de mulți ani cel mai puternic model contemporan pentru o politică de stat ruptă de viciile comunismului și ale tranziției, o personalitate vie a politicii și a istoriei deopotrivă, simbolul unei confruntări care a marcat ultimii 70 de ani, cei mai grei din istoria României moderne.

A fost ultimul rege al României, cel mai tânăr din toată istoria, primul și singurul nostru rege care s-a născut în granițele României Mari, cel mai longeviv din istoria omenirii, supraviețuind 90 de ani de la propria încoronare, ultimul șef de stat care a participat efectiv la cel de-al Doilea Război Mondial.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Începutul sfârștitului domniei ultimului rege al României

Odată ce Armata Roșie ocupase teritoriul țării noastre, transformarea într-o republică populară și impunerea unui regim de tip sovietic erau numai o chestiune de timp. Opoziția internă față de acapararea totală a puterii de către comuniști nu mai putea face nimic și nici nu exista sprijin pe plan extern.

În urma acordului de procentaj, semnat în secret la Moscova de Churchill și Stalin în octombrie 1944, Uniunea Sovietică primea mână liberă la noi în țară. Nu mai exista niciun dubiu, monarhia urma să fie înlăturată din România. Totul a început pe final de 1974, când Regele Mihai și regina-mamă Elena au mers la Londra, fiind invitați la nunta prințesei moștenitoare a Marii Britanii, Elisabeta, cu ducele Philip de Mountbatten. Cei doi părăseau țara pe 11 noiembrie.

Abdicarea Regelui Mihai, sfârșitul unei epoci

Revenit la București pe 21 decembrie, Regele Mihai a fost întâmpinat în gara Mogoșoaia de membri ai guvernului. A fost o primire rece, protocolară, în contradicție cu cea a mareșalului iugoslav Iosip Broz Tito, care venise în România cu câteva zile înainte. Pe 23 decembrie, regele Mihai a plecat la Sinaia, împreună cu viitoarea sa soție și cu regina mamă, pentru a petrece sărbătorile de iarnă. Asta nu înainte de a semna decretul privind numirea lui Emil Bodnăraș în funcția de ministru al Apărării Naționale.

În seara zilei de 29 decembrie, regele a primit un telefon de la premierul Petru Groza, care i-a cerut o întrevedere la București, în ziua următoare, dar fără a-i da vreun detaliu. Mulți ar fi crezut că era vorba despre o discuție privind viitoarea căsătorie a regelui Mihai cu prințesa Ana de Bourbon-Parma, eveniment pentru care Guvernul trebuia să își dea acordul. Pe 30 decembrie, dis-de-dimineață, regele și mama sa au pornit spre București.

Abdicarea Regelui Mihai, sfârșitul unei epoci

În zilele de dinainte, Guvernul pregătise un plan secret de măsuri pentru a forța abdicarea regelui Mihai, dar pentru a preveni și reacțiile negative ale populației. Potrivit unui raport al Legației britanice de la București, din 8 ianuarie 1948, când a ajuns în București, pe șoseaua Kiseleff, lângă Palatul Elisabeta.

„Regele a observat un mare număr de trupe comuniste din [Divizia] „Tudor Vladimirescu”, antrenate de ruși, cu arme automate, pe care le-au încărcat imediat ce automobilul Regelui s-a apropiat. Văzându-l pe Rege, trupele au permis trecerea automobilului acestuia, dar au barat drumul automobilelor din suită. Regele a intrat în interiorul Palatului Elisabeta, pe care l-a aflat înțesat cu trupe [din Divizia] „Tudor Vladimirescu””.

După puțin timp au sosit și Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei și transporturilor de la acea vreme, și au cerut tuturor să elibereze încăperea. Raportul Legislației britanice mai spune că „Groza s-a plasat pe o latură a încăperii și n-a luat parte la discuție”. Apoi, Gheorghiu-Dej i-a spus regelui că „Noi și grave evenimente au intervenit și ele fac esențial ca Majestatea Voastră să abdice imediat”.

Regele Mihai ar fi solicitat un timp de gândire de 24 de ore, dar Dej i-a spus că avea la dispoziție zece minute. În cele din urmă au ajuns la un acord de o oră, după care, a spus Dej, se putea produce o „baie de sânge”, iar regele ar fi fost făcut responsabil pentru asta. Era vorba despre cei peste 1.000 de studenţi arestaţi în timpul mitingului din noiembrie 1945, care se aflau în închisorile din București.

De asemenea, unele surse, întărite ulterior și de suveran, au susținut că însuși regele ar fi fost amenințat. Petru Groza ar fi scos un pistol din buzunar și i-ar fi spus regelui: „Vedeți dumneavoastră, nu vreau să am aceeași soartă ca și Antonescu”, referindu-se la actul din 23 august 1944.

Suveranul și mama sa erau închiși în palat. Nimeni nu intra, nimeni nu ieșea, iar liniile telefonice au fost tăiate. În cele din urmă, Regele Mihai a decis să semneze actul de abdicare înmânat de Gheorghiu-Dej și Groza. Nu a trebuit decât să semneze o foaie, pentru că abdicarea fusese deja redactată.

Proclamarea Republicii Populare Române

În seara de 30 decembrie 1947, Petru Groza a convocat o ședință a Consiliului de Miniștri, în care a anunțat că regele Mihai a acceptat să semneze abdicarea. Cu această ocazie, Groza a anunțat proclamarea Republicii Populare Române și constituirea unui organ provizoriu de conducere formală a statului.

Regele Mihai a solicitat să se adreseze direct poporului și să anunțe abdicarea la radio, dar aceste dorințe i-au fost evident refuzate. Românii au aflat de abdicarea sa în jurul orei 18:00, prin intermediul unui comunicat transmis la radio. A doua zi avea să se declanșeze o campanie furibundă de propagandă. În seara zilei de sâmbătă, 3 ianuarie 1948, regele și regina mamă au plecat din țară spre Elveția, însoțiți de câțiva membri ai anturajului regal.