Povestea oglinzii prin care englezii încercau să comunice cu spiritele. Un apropiat de-al reginei Elisabeta I a folosit-o. Ce taine ascunde obiectul misterios

În trecut, o glindă era folosită de către engelzi pentru a comunica cu spiritele. Află povestea oglinzii despre care se credea că are puteri magice.

Povestea oglinzii despre care se credea că are puteri magice

O oglindă din obsidian care este deținută de Muzeul Britanic este cea despre care se credea că are puteri magice. Această oglindă a fost produsă de către azteci, undeva în zona Mexicului de astăzi, după cum s-a arătat în cele mai recente analize științifice. Această oglindă era în trecut utilizată de către sfătuitorii reginei Elisabeta I, undeva prin anii 1600 pentru a iniția ritualuri oculte.

Aceștia credeau la acea vreme că, oglinda deținea puteri care îi punea în legătură cu spiritele sau cu îngerii. Obsidianul este o rocă vulcanică de culoare roșiatică sau neagră și arată destul de similar cu sticla topită. Oglinda de obsidian asociată cu polimatul și magul elizabetan John Dee și este un obiect care a fascinat lumea timp de secole.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Oglinda, cu toate acestea, are o istorie mai profundă ca un artefact aztec adus în Europa la scurt timp după cucerirea spaniolă. Autorii prezintă rezultatele noilor analize geochimice și explorează istoria și contextul cultural în schimbare pentru a oferi informații despre semnificația sa într-o perioadă în care au apărut concepții cu totul noi despre lume.

Biografia oglinzii demonstrează modul în care o istorie culturală complexă stă la baza unui obiect iconic. Studiul evidențiază valoarea noilor analize compoziționale ale obiectelor de muzeu pentru reinterpretarea culturii materiale semnificative din punct de vedere istoric. Astfel, oglinda a fost supusă unei scanări cu raze X.

Legătura dintre John Dee și oglinda din obsidian

Potrivit datelor care au reieșit din analiza oglinzii s-a demonstrat faptul că aceasta a fost confecționată după anul 1500, în provincia Pachuca din Mexic. La acea vreme, aztecii erau foarte cunoscuți pentru producția de oglinzi din obsidian. Ulterior, după anuk 1521, aceste oglinzi au început să ajungă pe continent. Acela a fost anul în care Hernan Cortes, alături de oamenii săi au reușit să ocupe capitala aztecă Tenochtitlan.

În acele vremuri, aztecii confecționau astfel de oglindi din obsidian pe care le utilizau în ritualurile religioase, crezând că ele reprezintă portaluri către alte lumi. Aceștia considerau că dacă erau privite, un fum își făcea apariția și vor arăta lumea dintr-un alt moment și dintr-un cu totul alt loc.

În teorie, oamenii de la curtea elisabetană au cumpărat o astfel de oglindă de undeva de prin Europa, aparținând lui John Dee care era sfătuitor al Reginei. Totodată, el era un foarte cunoscut astrolog, alchimist și cartograf. De asemenea, se crede faptul că John Dee este și cel după care Shakespeare s-a înspirat pentru a-i da viață personajului Prospero din ”Furtuna”.

Este cunoscut faptul că John Dee folosea acea oglindă pentru a întreprinde diferite ritualuri, timp în care și alte oglinzi și cristale erau utilizate pentru a intra în legătură cu îngerii sau spiritele. British Museum a decis ca în anul 1825 să cumpere acea oglindă, fiind expusă în galeria Enlightenment. Există și o lucrare pe baza acestei povești care a fost publicată în jurnalul Antiquity și se numește ”The mirror, the magus and more: reflections on John Dee’s obsidian mirror”.