Cum se obține de la primărie o autorizație de construcție și ce documente sunt necesare

În unele situații, tot ce stă între tine și îndeplinirea visului tău este un morman de hârtii sau, cum le place unora să-l numească, hățișul administrativ și birocratic, iar autorizația de construcție face parte din el. Acest act oferă cetățenilor dreptul de a construi, dar și de a consolida sau repare o construcție deja existentă. Cum se obține autorizația de construcție de la primărie și ce documente îți vor fi solicitate, afli în continuare.

Cum se obține autorizația de construcție

Dacă ți-ai propus să îți ridici o casă ori o altă construcție în curtea ta, un lucru e sigur: vei avea nevoie de o autorizație de construcție – un act eliberat de primărie în baza unui dosar care cuprinde o serie de avize și acorduri. Actul are o valabilitate de 12 luni, timp în care ai dreptul să construiești de la zero o casă, să reconstruiești, renovezi sau modifici structura ori aspectul arhitectural.

Autorizația de construcție se obține în baza proiectului de construcție, al certificatului de urbanism și actelor de propriatate. Acestor documente li se adaugă și avizele de la furnizorii de utilități.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Potrivit Legii nr. 50/1991, lucrările de construcții sunt permise numai cu autorizație de construcție, care se emite la solicitarea deținătorului titlului de proprietate asupra unui imobil (teren și/sau construcții), cu respectarea prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Important de precizat că nu toate construcțiile au nevoie de autorizație, după cum se arată în Articolul 11 al Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Lista lucrărilor pentru care NU ai nevoie de o autorizație de construcție este destul de cuprinzătoare și arată astfel:

• Reparațiile pentru învelitori sau terase, reparații la împrejmuiri, reparații la acoperișuri, atâta timp cât nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;
• Reparații și înlocuiri de tâmplărie la interior sau la exterior, atâta timp cât se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriilor, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate lucrările (exceptând clădirile declarate monumente istorice);
• Reparațiile sau înlocuirea unei sobe de încălzit;
• Zugrăvitul sau vopsitul exterior, atâta timp cât nu se modifică elementele de fațadă sau culorile clădirilor;
• Reparația instalațiilor interioare sau branșamentele și racordurile exterioare;
• Montarea sistemelor locale de încălzire sau de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate;
• Montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități;
• Reparațiile sau înlocuirea pardorelii (aici se include și montarea unui sistem de încălzire în pardoseală);
• Reparația sau reabilitarea fără modificarea calității și formei arhitecturale a elementelor de pe fațadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcțiile prevăzute la articolul 3 alin. (1) lit. b), astfel: finisaje interioare și exterioare (tencuieli, placaje etc.) sau trotuare, ziduri de sprijin ori scările de acces;
• Lucrări de reabilitare energetică a anvelopei și/sau a acoperișului, atâta timp cât nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, cum ar fi terasa sau șarpanta, la clădiri individuale cu cel mult 3 niveluri (și care nu sunt declarate monumente istorice sau sunt în curs de clasare);
• Lucrări de întreținere la căile de comunicație și instalațiile aferente;
• Lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare și restaurare a componentelor artistice ale construcțiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor, dar și al Autorității Administrației Publice județene sau locale, după caz;
• Lucrări de foraje sau sondaje geotehnice pentru construcții situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte acvifere;
• Lucrări de construcții funerare subterane sau supraterante, care au avizul administrației cimitirului;
• Lucrări de compartimentare provizorie nestructurală;
• Lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, care sunt folosite pentru difuzarea și comercializarea presei, cărților și florilor, și care sunt amplasate direct pe sol și nu au fundații sau platform, ori racorduri și/sau branșamente la utilități urbane, exceptând energia electrică.

Citește și: Cum să-ți construiești propriul foișor de grădină cu materiale de la Dedeman sau Ikea

Ce documente sunt necesare și cât costă procedura

După cum spuneam și mai sus, odată cu cererea pentru emiterea autorizației, solicitantul trebuie să depună și o documentație, care trebuie să cuprindă următoarele:

a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului și/sau construcțiilor sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
d) avizele și acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.

Obținerea unei autorizații de construcție poate să coste până la 10.000 de lei, iar amenda pentru încălcarea legii sub acest aspect variază de la 1.000 de lei la 10.000 de lei.