Locul din lume unde era apreciată femeia cu mustață și fizic de bărbat. Cum arăta aici idealul feminin. FOTO

Frumusețea nu este universală în toate statele lumii, astfel că aceasta diferă de la o țară la alta precum și la o perioadă la alta. Astfel că, în trecut, femeia cu mustață și cu un aspect masculin era cea mai apreciată femeie din Persia.

Femeia cu mustață era cea mai frumoasă în urmă cu 150 de ani

Haremul șahului Ahmad Shah Qajar era format numai din femei cu mustață și care avea un aspect fizic de bărbat. Șahul a condus Persia între anii 1848 – 1895, iar una dintre pasiunile sale era fotografia, chiar dacă la acea vreme era interzis să fotografiezi fețele oamenilor, cu atât mai mult pe cele ale femeilor, dar fiind cel mai puternic om din stat, și-a permis să încalce legea.

Tradițiile culturare, religioase și mediul natural sunt cele care redau etaloanele de frumusețe. Iranul a fost inima Persiei, astfel că modernitatea a pătruns pe mai multe căi în Iranul islamic, dinastia Qajar făcând acest lucru posbil. Standardele de frumusețe ale vremii erau unele în vremurile actuale sunt considerate de-a dreptul hilare.

Potrivit tradiției persane, o femeie frumoasă era cea care avea mai multe kilograme extra, mustață, sprâncene groase și trăsături masculine. Ca să poată să ajungă la acest nivel de frumusețe, multe femei ale vremii utilizau farduri de culoare neagră pentru a-și îngroșa și uni sprâncenele ori pentru ca mustața să fie cât mai neagră. De cealaltă parte, bărbații frumoși erau cei cu pielea fină și cu trăsături feminine.

Prințesele dinastiei Qajar erau cele care îndeplineau aceste criterii, astfel că de-a lungul vremii, mai multe teorii au fost susținute în jurul acestor prințese după ce fotografiile au devenit virale. Fotografiile înfățișează cele două prințese și după standardele de frumusețe de la acea vreme, cea mai frumoasă era Fatemah Khanum ”Esmat-El-Dowlah”, fiica cea mică a șahului Persiei.

Ea s-a născut chiar înainte ca tatăl său să moară și îndeplinea toate aceste criterii, având aspectul unui bărbat, mustață și sprâncene groase unite. La aceas vreme era considerată cea mai frumoasă femeie din Persia. La doar 12 ani, aceasta s-a căsătorit cu un sultan de neam turcic, fiind și cel care a comandat fotografierea soției sale.

Miturile din jurul celor două prințese

Mai multe legende au fost lansate, inclusiv faptul că 13 bărbați s-ar fi sinucis din cauză că prințesa i-a refuzat, însă nici o mărturie nu face dovada acestui mit. Sora mai mare a lui Esmat, la rândul său era o femeie populară. Născută în 1886, Zahra era fericita deținătoare a unei mustăți negre, sprâncene groase și unite și trăsăturile fizice de invidiat în Iran.

Se pare că aceasta a fost mai interesată de drepturile femeilor în regiune mai mult decât aspectul fizic, fiind prima feministă a Iranului. Aceasta a reușit să rupă toate obiceiurile religioase și ideologice în acea vreme. Aceasta era logodită de la vârsta de 8 ani, însă nu a fost niciodată de acord cu statutul femeii în acele timpuri.

În semn de protest, aceasta a fost prima femeie de la curtea Persiei care a renunțat la hijab în public, refunzând să-l mai poarte. Totodată, moda ves-europeană era îmbrățișată de către prințesă, renunțând la mustață, dar nu și la sprâncene. Dintre pasiunile ei făceau parte pictura, vioara și vorbea fluent limba franceză.

Ea a fost și cea care a militat pentru democrație și schimbare. Zahra este și cea care a fondat un grup pentru drepturile femeilor fiind numit ”Asociația de Eliberare a Femeilor”. Totul era secret desigur. Aceasta și-a scris memoriile într-o carte, urmând a muri în anul 1936.