Obiceiuri de nuntă în Muntenia – ce tradiții se respectă în această zonă

Odată cu evoluția societății românești așa-numitele nunți moderne le-au înlocuit pe cele tradiționale, mulți tineri, viitori miri, neștiind ce obiceiuri legate de marele eveniment, se practicau în trecut, îndeosebi la sate. Traditiile si obiceiurile de nuntă au un caracter folcloric si pitoresc, diferă de la o zonă la alta.

În vremurile actuale, totuși, există dorința unor tineri de a ieși din tiparele moderne, întorcându-se la obiceiuri de mult uitate, prin organizarea unei nunți care în final se dovedește plină de farmec, culoare și surprize nebănuite.

Inspirația le vine din experiențele vârstnicior, ale organizatorilor de nunți, care nu se poate să nu fie familiarizați cu obiceiuri precum împodobirea bradului, ruperea turtei, udatul alaiului, ca să enumerăm doar câteva dintre cele cu care se poate lăuda Muntenia.

Obiceiuri de nuntă în Muntenia

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Împodobirea bradului de nuntă

Să nu vă mire că și în orașele mici se practică împodobirea unui brad mai mare sau mai mic, după cum preferă fiecare și după posibilități. Florile și ghirlandele folosite la împodobit sunt din hârtie creponată, batiste cusute, pregătite cu o zi înainte la casa miresei de către cavalerii și domnișoarele de onoare, cărora li se alătură alti tineri.

De asemenea, merele și colacii constituie alte “ornamente” pentru bradul de nuntă. Voia bună, muzica și bucatele alese, adică petecerea dinaintea nunții, mai poartă denumirea de fedeleș.

Obiceiul ca bradul să fie împodobit și nu un alt arbore pleacă de la simbolistica acestuia. Mereu falnic și verde, bradul reprezintă vigoare, belșug, tinerețe, viață lipsită de griji și prosperitate pentru tinerii căsătoriți.

Udatul alaiului

Mireasa împreună cu un fecior poartă un ulcior de apă legat cu un ștergar țesut în casă. Vor merge cu tot alaiul și se vor opri la a treia fântână de la casa miresei spre răsărit. Cu un buchet de busuioc si cu ștergarul, feciorul va uda alaiul, repetând acest ritual de trei ori. Tradiția simbolizează norocul de însuratoare și măritiș pentru tineri necăsătoriți.

Gătitul și hora miresei

La acest ritual participă nașa, mama fetei și prietenele acesteia. Nașa împreună cu mama miresei și domnișoarele de onoare vor ajuta mireasa să se îmbrace. La final, nașa îi va lega voalul și coronița. Obiceiul semnifică faptul că mireasa va fi mereu tânără și frumoasă pentru soțul ei. Înaintea plecării la biserică va avea loc hora miresei.

Ruperea turtei sau a colacului

Turta sau colacul se rupe de către nașă în mod sombolic deasupra capului miresei și tot ea va împarte fiecarui nuntaș spre consum. Se spune că cel care va gusta din colac va avea parte de  belșug și noroc.

Jocul găinii

În satele din Muntenia se mai practică acest obicei. O nuntașă va dansa în fața nașului cu o gaină rumenită și frumos împodobită de către mama miresei. Obiceiul transmite ideea că mireasa va trebui să ajungă o bună gospodină ca și mama ei. Menirea nașului este să negocieze ce sumă va plăti pentru găină. Sunt și zone din Muntenia unde nașul va încerca să fure găina.

Legatul miresei

Spre sfârșitul nunții, nasa scoate voalul miresei și pe capul acesteia va fi pus un batic sau o eșarfă, ceea ce înseamnă că fata a intrat deja în rândul femeilor căsătorite.