Sfântul Ilie 2025. Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, un sfânt cu puteri miraculoase, considerat aducător de ploi, dar și stăpân peste fulgere și tunete, scrie Libertatea.
A trăit cu peste 800 de ani înainte de Hristos, în ținutul Tesvi din Galaad. Născut într-o familie de preoți, el a primit de la Dumnezeu o misiune grea: să aducă poporul Israel înapoi la credința adevărată, într-o vreme când oamenii se închinau zeilor păgâni.
Se spune că, din râvnă pentru Dumnezeu, Sfântul Ilie a provocat o secetă care a durat trei ani și jumătate. În final, după ce poporul s-a întors la Dumnezeu, el a chemat ploaia prin rugăciune.
Nu a cunoscut moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc. Biserica îl consideră viu, aflat în locașurile cerești.
Sfântul Ilie ocupă un loc central în tradiția populară românească, fiind sărbătorit cu obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație:
Se mai crede că, dacă tună, alunele vor fi seci, iar fructele vor fi viermănoase.
Se spune că Sfântul Ilie tună și fulgeră pentru a-i pedepsi pe diavoli. Diavolii se ascund în lemnul de carpen – motiv pentru care acesta nu se folosește în gospodărie. Ușile și ferestrele trebuie ținute închise în timpul furtunii, ca diavolii să nu se ascundă în case.
Aproape 130.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Ilie. Cei mai mulți poartă numele Ilie, dar sunt sărbătoriți și cei cu nume derivate: Ilie, Ilia, Iliuță, Ilieș, Lică, Eliade, Elias, Iliev, Ilina, Eliana, Lia, Liana, Ilinca.
Prenumele Ilie provine din ebraicul Eliyahu, care înseamnă „Dumnezeul meu este Domnul”. În Vechiul Testament, Sfântul Ilie este văzut ca un simbol al credinței neclintite și al luptei împotriva idolatriei.
Din anul 1913, este considerat și patronul Aviației Române, datorită puterii sale de a stăpâni fulgerele și de a „zbura” cu carul său de foc.â