Cât durează o zi pe planeta Mercur. 9 curiozități despre timp

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost fascinați de timp. Folosim timpul pentru a măsura durata evenimentelor, intervalele dintre ele, dar și succesiunea lor. Timpul a fost mult timp un subiect de studiu în știință, religie și filozofie și face parte din fiecare aspect al vieții de zi cu zi a unei persoane. În rândurile de mai jos, noi vă vom prezenta o serie de curiozități despre timp. Cât durează o zi pe planeta Mercur și de ce trece timpul mai repede la înălțime, poți afla în continuare.

Curiozități despre timp

Teoria relativității a lui Einstein spune că, cu cât suntem mai aproape de centrul Pământului, cu atât timpul trece mai lent, iar ​​acest lucru a fost demonstrat. În caz că nu știați, pe vârful Muntelui Everest, un an ar fi cu aproximativ 15 microsecunde mai scurt decât la nivelul mării.

Fiecare persoană din lume „trăiește în trecut”

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Deși poate suna ca o temă a unui film SF, acest lucru este într-o oarecare măsură adevărat. Mai exact, creierul nostru nu percepe evenimentele decât după ​​aproximativ 80 de milisecunde de când acestea s-au întâmplat. Această linie fină dintre prezent și trecut face parte din motivul pentru care unii fizicieni susțin că „acum” nu există și că momentul prezent nu este decât o iluzie.

Pe vremea dinozaurilor, anii erau mai lungi

Pe vremea când dinozaurii erau în viață, anul ar fi avut 370 de zile. Rotirea Pământului devine mai lentă, deoarece gravitația Lunii acționează ca o frânare, așa că zilele devin mai lungi, cu aproximativ 1,7 milisecunde pe secol.

O zi pe Mercur durează doi ani pământești

Planeta Mercur se învârte foarte repede în jurul Soarelui, însă în jurul axei sale se rotește extrem de în încet. Așa se face că o zi pe Mercur ar fi echivalentul a doi ani pe Pământ.

Știința are mai multe moduri de a defini timpul

De exemplu, există timpul astronomic, care este măsurat în raport cu cât durează ca Pământul să se rotească pe axa sa. În timpul astronomic, o secundă este 1/60 dintr-un minut. Și apoi este timpul atomic, care dictează numerele pe care le vei vedea pe un ceas. Conform timpului atomic, o secundă este egală cu 9.192.631.770 de oscilații ale unui atom de cesiu-133. Măsurarea vibrației unui atom – care, în termeni simpli, este esența a ceea ce este oscilația – este cea mai precisă modalitate de a urmări timpul.

Există două moduri de a ne gândi la durata unei zile

Deși probabil ați învățat că o zi pe Pământ are 24 de ore, de fapt îi ia planetei 23 de ore, 56 de minute și 4,0916 secunde pentru a se roti pe axa sa. Aceasta este diferența dintre o zi solară și o zi siderală. O zi solară este de 24 de ore, în timp ce o zi siderală este cu aproximativ patru minute mai scurtă.

Putem mulțumi industriei feroviare pentru standardizarea fusurilor orare

Până în secolul al XIX-lea, orașele și satele își sincronizau ceasurile la amiaza solară locală. Acest lucru a creat foarte multe ore locale diferite, făcând programarea transportului foarte grea. Pentru a ține cont de toate mini-fusurile orare, orarele de funcționare a trenurilor din diferite orașe trebuiau să enumere zeci de ore de sosire și de plecare pentru fiecare tren. Pe 18 noiembrie 1883, companiile de căi ferate din Statele Unite și Canada au început să folosească un sistem foarte asemănător cu fusurile orare standardizate pe care le folosim și astăzi.

Oamenii urmăresc timpul de mii de ani

În 2013, în timp ce excavau un câmp din Scoția, arheologii au descoperit ceea ce se crede a fi cel mai vechi calendar lunar din lume. Acesta este format dintr-o serie de 12 gropi care imită fazele lunii și datează din jurul anului 8000 î.Hr.

Un ceas inovator a fost construit în China în anul 1090

Un bărbat pe nume Su Song a creat un turn cu ceas alimentat de apă care măsura timpul și urmărea mișcările planetelor și stelelor pe cerul nopții. Chinezul a construit o roată uriașă în turnul cu ceas, iar gălețile atașate la roată s-ar fi umplut cu apă și apoi se răsturnau. Astfel, roata se învârtea, delimitând timpul.