Dosar ELENA UDREA – Detaliile celor patru dosare penale

Formularea „dosar Elena Udrea” este deja arhicunoscută de mai bine de un an, timp în care fostul ministru, supranumit și „protejata lui Traian Băsescu”, a adunat patru astfel de cercetări judiciare pe numele său. Iată-le mai jos:

Dosar Elena Udrea: Microsoft

Acesta este primul dosar în care, pentru Elena Udrea, s-a dispus începerea urmăririi penale, în februarie 2015, la scurt timp fiind și reținută. În dosarul Microsoft, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă și spălare de bani, legat de contractul principal și actele adiționale privind achiziționarea de licențe Microsoft în 2009, dar și legat de contractul e-România.

În dosarul Microsoft au fost condamnate patru persoane: Nicolae Dumitru: 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare, Gabriel Sandu: 2 ani cu executare, Dorin Cocoș: 2 ani cu executare, Gheorghe Ștefan: 3 ani cu executare. Magistrații au dispus și confiscarea unor sume de bani: 1 milion de euro de la Nicolae Dumitru, 2.196.035 euro de la Gabriel Sandu, 3.700.000 euro de la Dorin Cocoș, 3.996.360 euro de la Gheorghe Ștefan.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Dosar Elena Udrea: Gala Bute

În acest dosar, Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu comis la organizarea, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), a evenimentului care dă și numele dosarului. De asemenea, acuzată de luare de mită în ceea ce privește finanţarea multor contracte de către MDRT.

Alături de Elena Udrea, au fost trimişi în judecată și următorii:

• fostul ministru Ion Ariton,
• fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja
• fostul consilier al Elenei Udrea, Tudor Breazu
• Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării
• fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia
• fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu
• Dragoş Botoroagă, șeful SC Consmin SA din Petroșani. Potrivit DNA, acesta este omul de afaceri de la care au pornit o parte din banii destinați chiar Elenei Udrea.

Urmărirea Elenei Udrea în dosarul Gala Bute a început în aprilie 2015. La data de 7 noiembrie 2016, Elena Udrea a scăpat de controlul judiciar în acest dosar.

Dosar penal Elena Udrea: Hidroelectrica

Reținerea și arestarea preventivă a deputatului Elena Udrea a fost cerută de către DNA pentru acest dosar în octombrie 2015. Acuzarea? Luare de mită, de câteva milioane de dolari, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii.

În dosarul Hidroelectrica apar și numele directorului general al Evenimentului Zilei, Dan Andronic, al fondatorului Cancan, Radu Budeanu, şi al omului de afaceri Bogdan Buzăianu. Dan Andronic a răspuns acuzațiilor, prin intermediul ziarului pe care îl deține: „Evenimentul zilei este implicat în „jefuirea” Hidroelectrica la fel de mult cât este România liberă implicată în „jefuirea” Astra, Realitatea TV – în „jefuirea” Petrom Service şi a bugetului de stat, Hotnews – în „jefuirea” banilor de la SIVECO şi Pro TV – în „contractarea” a 5 milioane de euro de la Ministerul Dezvoltării. Şi exemplele pot continua, fără să vă mai plictisesc cu şantajele practicate de Antena 3 şi Jurnalul Naţional.” – Dan Andronic.

Acest al treilea dosar Elana Udrea, Hidroelectrica, este concentrat în jurul milionarului Bogdan Buzăianu, numit primul și cel mai mare „băiat deştept” din energie. Procurorii susțin că, în vara anului 2010, Buzoianu a apelat la Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării şi Turismului în guvernul Boc, să intervină pe lângă Ministrul Economiei, Ion Ariton, în vederea prelungirii contractului pe care Buzăianu îl avea cu Hidroelectrica. Elena Udrea ar fi cerut 5 milioane de dolari, pe care i-ar fi primit doi ani mai târziu.

În dosarul Hidroelectrica, procurorii nu au obținut, din partea deputaților, arestarea Elenei Udrea, drept pentru care au dispus control judiciar pe cauţiune, la valorea de 5 milioane de lei, record pentru România. Elena Udrea a ajuns la o înţelegere cu procurorii anticorupţie în ceea ce privește cauțiunea: în locul plătirii sumei de 5 milioane de lei, pe care a susținut că nu o avea din cauza sechestrului instituit pe averea sa în anchetele care o vizează, s-a aprobat un nou sechestru, pe două terenuri şi pe mai multe clădiri din patrimoniul unei firme la care Elena Udrea este acţionar.

––––––-

Dosarul Hidroelectrica a început mult mai demult, prin anii ’90, urmând erorile tipice ale capitalismului de tranziție. Retehnologizarea hidrocentralelor de la Porțile de Fier I și II, începută pe vremea miniştrilor Industriilor Călin Popescu Tăriceanu, în 1997-1998, şi Dan Ioan Popescu, în 2000-2001, a fost acordată, prin încredințare directă, unor companii elvețiene reprezentate de Bogdan Buzăianu, finul lui Dan Ioan Popescu.

Lucrările se pare că au fost supraevaluate, executate slab și cu întârziere. În plus, statul român a ales plata cu energie, în locul banilor efectivi. De aici a început dezmățul, cu Hotărâri de Guvern prin care firmele lui Buzăianu au primit energie hidroelectrică ieftină.

Recordul a fost stabilit în 2002, prin contractul Energy Holding, de 1 miliard de dolari. Energia obținută astfel a fost revîndută ulterior de trei-patru ori mai scump, uneori chiar statului.

Citiți aici mai multe detalii despre dosarul Hidroelectrica, dar și despre mizele care încurcă soluționarea lui, aici.

Dosar Elena Udrea: BRD

Acesta este al patrulea dosar penal pe numele Elenei Udrea, deschis în decembrie 2015 pentru a analiza modul în care ea a obţinut un credit de peste trei milioane de euro, pentru o investiţie imobiliară.

Împrumutul ar fi fost obținut de la BRD în condiții ilegale, între 2007 și 2010, potrivit procurorilor DNA, cu ajutorul complice al fostului director Sorin Mihai Popa. Creditul de 3.280.000 euro i-a fost acordat Elenei Udrea în regim Private Banking (client privilegiat), iar destinația banilor era dezvoltarea unui proiect imobiliar pe malul lacului Chitila.

Ilegalitatea a constat în procedura de acordare a creditului, pentru care Elena Udrea a discutat direct cu directorul băncii, nu cu subalternii săi, așa cum se întâmplă de obicei, și a depus un raport supraevaluat al terenurilor plasate ca garanție ipotecară.

––––––

În septembrie 2016, Elena Udrea, anchetată în patru dosare penale, a solicitat modificarea Codului Penal, astfel încât cei care săvârșesc fapte de corupție să scape de pedeapsă dacă se autodenunță în trei luni de la comiterea lor.

Modificarea Codului Penal este susținută de alți 36 de parlamentari de la PSD, PNL, fostul UNPR și neafiliati. Printre aceștia: Eugen Tomac, cercetat pentru abuz în serviciu și uz de fals , și Mădălin Voicu, judecat pentru trafic de influență.