20:01
CCR a decis, miercuri, 11 februarie 2026, să amâne pronunțarea asupra constituționalității reformei pensiilor speciale ale magistraților. Noul termen stabilit este 18 februarie 2026, motivul invocat fiind necesitatea analizării solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu întrebări preliminare.
Potrivit unor surse judiciare, judecătorul constituțional Gheorghe Stan, care își luase concediu paternal începând cu 9 februarie 2026, a revenit la ședința CCR pentru a depune o cerere de sesizare a CJUE. Prezența sa a fost esențială pentru desfășurarea deliberărilor, în condițiile în care, în lipsa lui, CCR nu ar fi putut analiza cauza.
Citeşte şi: Nicușor Dan, invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace
Amânarea vizează atât pronunțarea asupra legii reformei, cât și asupra solicitării venite din partea instanței supreme.
Întârzierea deciziei CCR are implicații directe asupra Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii jalonului privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Într-o intervenție publică, ministrul a subliniat că suma ar putea finanța 2.000 de ambulanțe, construcția a 100 de școli sau realizarea a 50 de kilometri de autostradă: „Tergiversările sunt complet inacceptabile. Justiția nu poate fi acaparată de un conflict de interese. Miza nu este doar una financiară, ci ține de sentimentul de dreptate și echitate în societate”.
Acesta a amintit că reforma pensiilor speciale a fost asumată de România prin PNRR încă din noiembrie 2021 și presupune instituirea unui sistem echitabil, în care pensia să reflecte anii munciți, fără privilegii pentru anumite categorii.
Înaintea ședinței CCR, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că ar fi de dorit o clarificare rapidă a situației, dar a subliniat că este atributul exclusiv al Curții Constituționale a României să decidă asupra sesizării.
„Atâta timp cât anumite instrumente legale sunt exercitate cu bună credință, astfel de demersuri, țin de limitele fie ale exercitării unor drepturi individuale, fie ale exercitării unor prerogative instituționale. Sigur că ar fi de dorit să avem o dezlegare constituțională în ceea ce privește acest proiect al Executivului și care a fost asumat și prin programul de guvernare. Pe de altă parte, există niște reguli, într-adevăr, în normativele care reglementează funcționarea Curții Constituționale și, în scenariul amintit de dumneavoastră, cu ipoteza unui domn judecător care se prevalează de exercițiul unui anume drept, rămâne de văzut dacă astăzi vor fi întrunite condițiile privitoare la deliberare și pronunțarea unei hotărâri. Aștept și eu să văd care este situația”, a spus Radu Marinescu.
În prezent, CCR se află în faza de deliberare, iar o eventuală reluare a dezbaterilor ar presupune repunerea cauzei pe rol și reluarea procedurii publice. Decizia finală privind reforma pensiilor magistraților este așteptată pe 18 februarie 2026.
