10:23
Nicușor Dan a făcut declarații dure privind situația din sistemul de justiție, dezvăluind probleme grave semnalate de magistrați. Deși aproximativ 1.000 de magistrați au semnat o scrisoare adresată Administrației Prezidențiale, doar 20 dintre aceștia și-au exprimat disponibilitatea de a participa la discuții publice, restul invocând teama de represalii.
Într-o declarație făcută pe 21 decembrie, Nicușor Dan a amintit simbolistica zilei, marcând începutul Revoluției Române, și a transmis un mesaj de recunoștință celor care și-au pierdut viața în 1989. Ulterior, a abordat situația din justiție, subliniind că unii magistrați au fost intimidați pentru a nu participa la dialog.
Potrivit președintelui, în unele instituții ar fi avut loc ședințe și ar fi fost transmise mesaje de descurajare. Mai mulți magistrați ar fi cerut întâlniri confidențiale, de teama consecințelor profesionale, ajungându-se inclusiv la soluții neobișnuite pentru protejarea identității acestora, precum preluarea lor din locuri publice.
În aceste condiții, Nicușor Dan a anunțat că marți, de la ora 10:00, va avea loc o discuție publică cu magistrații care își asumă deschis participarea, iar întâlnirile confidențiale vor fi reprogramate. Toți cei care au solicitat audiențe vor fi primiți, a precizat șeful statului.
În cazul în care vor exista acuzații punctuale la adresa unor persoane din sistem, vor fi organizate întâlniri separate pentru ca cei vizați să își poată exprima punctul de vedere. Președintele a menționat și opinia potrivit căreia actuala situație din justiție ar reprezenta o reacție la abuzuri din urmă cu 10–15 ani.
Nicușor Dan a declarat că a primit aproximativ 2.000 de pagini de mesaje și documente de la magistrați, care semnalează disfuncționalități grave în sistem. Printre problemele reclamate se numără durata excesivă a procedurilor judiciare, chiar și în cazurile simple, precum și suprasolicitarea instanțelor.
De asemenea, magistrații acuză că puterea concentrată în mâinile conducerii instanțelor, în special a președinților, influențează decisiv promovările la instanțele superioare. Sunt semnalate delegări arbitrare, posibile abuzuri ale Inspecției Judiciare și o dependență a carierei profesionale de atitudini discreționare.
Una dintre cele mai grave acuzații vizează promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție, despre care se susține că s-ar face pe criterii de obediență și nu de profesionalism, în contextul eliminării probei scrise la aceste concursuri.
Președintele a precizat că, pe termen scurt, atenția se va concentra asupra modului de realizare a promovărilor, a componenței colegiilor de conducere și a clarificării procedurilor de delegare. Toate aspectele semnalate sunt, deocamdată, acuzații care vor fi verificate, însă gravitatea situației este amplificată de suspiciunile legate de integritatea sistemului.
În acest context, Nicușor Dan a anunțat intenția de a iniția un referendum în sistemul de justiție, cu o singură întrebare: CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar? „Dacă CSM nu reprezintă interesul public, CSM va pleca de urgență”, a afirmat președintele.
Cu o zi înainte, șeful statului anunțase că a primit de la magistrați sute de pagini de materiale relevante privind problemele din justiție și că le va analiza pe parcursul week-end-ului. Concluziile urmau să fie prezentate după consultările de luni, care vor avea loc în mai multe runde, atât cu grupuri de magistrați, cât și individual.
Pentru a proteja confidențialitatea participanților, accesul presei nu va fi permis în sala de discuții. Concluziile vor fi făcute publice la finalul zilei, în cadrul unei conferințe de presă, iar o sinteză a documentelor primite va fi publicată fără a dezvălui identitatea expeditorilor.
În primul rând, e 21 decembrie azi, și în 1989, 21 decembrie, a început Revoluția în București și în alte orașe din România, la câteva zile după Timișoara. Și vreau să transmit recunoștința pentru cei care au ieșit să protesteze atunci și în special pentru cei care și-au dat viața pentru asta. Prin ceea ce facem, trebuie să încercăm să fim la înălțimea idealurilor pe care ei le-au avut.
Trei chestiuni despre justiție.
Prima, legată de discuțiile de mâine cu magistrații. În primul rând, că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe „luni 22 decembrie”. Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta.
Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine.
Și, dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public. Asta este prima chestiune.
A doua chestiune – am adus aici, în mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistrați. Așa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini, și eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză, pe care o să vi-l comunic.
În primul rând, mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni.
Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de 6 luni, și asta încarcă, bineînțeles, activitatea, și a parchetelor, și a instanțelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere, și sunt foarte multe astfel de propuneri.
După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe bază a unui proces care poate să dureze.
Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare.
Și, inclusiv – repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței.
Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.
Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.
Și atunci – se spune asta cu subiect și predicat – inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte.
Și aici sunt două tipuri de probleme.
Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă.
Eu cred că astea sunt – și poate încă una, două – astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.
Și în fine, ultimul punct cu care vreau să închei. Așa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea, și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări. Nu sunt fapte.
Și, ca să facem – și o să facem – verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp.
Dar cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar.
Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme.
Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență.
Aceasta este declarația pe care am vrut să o fac.
