Pensiile speciale ale magistraţilor sunt la mâna lui Nicușor Dan. Ce îi cer şefii Curților de Apel din România
Legea privind pensiile magistraților, recent declarată constituțională de Curtea Constituțională a României, ajunge acum în atenția președintelui Nicușor Dan.
Șefii Curților de Apel din țară îi solicită acestuia să trimită actul normativ în Parlament pentru reexaminare.
Memoriu către președinte
Într-un document de 14 pagini, conducătorii Curților de Apel susțin că noua lege introduce mai multe regimuri diferite de pensionare pentru magistrați, ceea ce ar genera inechități majore. Potrivit acestora, s-ar putea ajunge în situația în care, într-un interval de aproximativ trei ani, un judecător de judecătorie pensionat în baza vechii legi să aibă o pensie apropiată de cea a unui magistrat de la Înalta Curte de Casație și Justiție ieșit la pensie conform noilor prevederi.
Citeşte şi: Nicuşor Dan despre relaţia România – SUA: „Extrem de matură, cu interese reciproce”
Magistrații invocă jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene și subliniază că președintele are competența constituțională de a solicita reexaminarea legii, atât din perspectiva oportunității, cât și a legalității, pentru a asigura compatibilitatea legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene și cu tratatele internaționale.
Ei atrag atenția că statutul – inclusiv aspectele legate de remunerație și pensiile magistraților – intră sub incidența dreptului european atunci când pot afecta independența justiției, garantată de articolul 19 din Tratatul UE.
„Potrivit jurisprudenţei CJUE, trebuie lăsată neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional. (…) Subliniem că măsurile legislative naționale privind statutul magistraților – inclusiv cele referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor – intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independența judecătorilor chemați să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de aplicarea sau interpretarea dreptului Uniunii. Magistrații români sunt chemați zilnic să aplice dreptul Uniunii, conferind astfel relevanță directă exigențelor de independență prevăzute de articolul 19 TUE”, arată judecătorii.
Critici la adresa reformei promovate de Guvern
Judecătorii susțin că modificările promovate de premierul Ilie Bolojan schimbă substanțial pensiile magistraților și creează categorii diferite de beneficiari.
În prezent, explică aceștia, există:
- magistrați pensionați înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, cu pensie de serviciu în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate;
- magistrați pensionați în baza modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023, unde pensia reprezintă 80% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni, fără a depăși 100% din venitul net din ultima lună.
Potrivit memoriului, noua lege ar reduce cu aproximativ 30% cuantumul pensiei de serviciu, ar elimina actualizarea acesteia în funcție de indemnizațiile magistraților în activitate și ar impune condiții mai stricte de vechime. În aceste condiții, spun semnatarii, pensia de serviciu ar deveni apropiată de pensia contributivă, ceea ce ar echivala, în fapt, cu desființarea regimului special.
Acuzații de discriminare
Magistrații mai susțin că, în forma actuală, legea ar genera o discriminare față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, precum militarii și polițiștii.
În memoriu se arată că pensia de serviciu a unui procuror din cadrul Direcția Națională Anticorupție sau al DIICOT ar putea ajunge să fie mai mică decât cea a unui ofițer de poliție judiciară din aceleași structuri.
Semnatarii documentului consideră că toate aceste modificări pot afecta grav independența justiției și îi solicită președintelui să retrimită legea în Parlament pentru reanalizare, în vederea corelării cu normele europene și cu jurisprudența CEDO.