10:56
Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice (PL-x 776/18.12.2023). Actul normativ, cunoscut neoficial drept „legea Big Brother”, le oferă structurilor Ministerului Afacerilor Interne acces extins la imaginile video din spațiile publice și private, fără a fi necesar consimțământul proprietarilor.
Legea, adoptată tacit de Parlament, a fost criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra riscului de supraveghere în masă a populației.
Actul legislativ permite structurilor MAI — inclusiv Poliției Române, Jandarmeriei, Poliției de Frontieră, Inspectoratului General pentru Imigrări și IGSU — să acceseze în timp real imaginile captate de camerele de supraveghere amplasate în spații publice sau în incinte private (instituții, companii, persoane juridice), fără a cere acordul proprietarilor sau al persoanelor filmate.
Scopul declarat al măsurii este acela de a facilita identificarea suspecților, martorilor, persoanelor date în urmărire sau a bunurilor dispărute, precum și gestionarea situațiilor de criză, a urgențelor ori a tulburărilor de ordin public.
Citeşte şi: Nicuşor Dan schimbă liniile la Cotroceni. Ludovic Orban este „arma secretă”, nume-surpriză la comunicare!
Imaginile colectate vor putea fi stocate cel mult șase luni, după care vor fi șterse. MAI susține că prelucrarea datelor se va face cu respectarea normelor GDPR și doar pentru scopuri operative.
Legea le mai permite polițiștilor, jandarmilor și angajaților IGSU să filmeze, fotografieze sau să înregistreze audio persoane aflate în spațiul public, dacă există „motive verosimile” privind posibila comitere a unor infracțiuni sau fapte care pot tulbura ordinea publică.
Materialele obținute pot fi folosite exclusiv în scopuri legale, fiind interzisă orice altă utilizare în afara cadrului prevăzut de lege.
O altă prevedere controversată este cea care permite serviciilor de informații (SRI, SIE etc.) să acceseze datele colectate de MAI, inclusiv imaginile video, pe baza unor documente bilaterale de cooperare. Acestea vor stabili scopul, volumul și măsurile de securitate privind datele partajate.
Consiliul Legislativ a avertizat, însă, că această formulare poate duce la încălcarea dreptului la viață privată, invocând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie de supraveghere și protecția datelor personale.
Inițiatorii legii, mai mulți deputați PNL (printre care și fostul ministru de Interne Lucian Bode), susțin că modificările erau necesare pentru modernizarea instrumentelor operative și pentru combaterea eficientă a criminalității, inclusiv a celei transfrontaliere.
Criticii consideră însă că legea slăbește garanțiile constituționale privind viața privată și redeschide discuția despre limitele cooperării dintre instituțiile de forță și serviciile secrete — o temă sensibilă încă de la anularea vechilor „protocoale secrete” dintre SRI și alte structuri de ordine publică.
Legea îi permite MAI să emită ordine interne pentru:
stabilirea regulilor de stocare și securitate a datelor,
desemnarea personalului autorizat,
extinderea atribuțiilor Poliției de Frontieră în prevenirea criminalității transfrontaliere,
consolidarea rolului IGSU în gestionarea situațiilor de criză.
Actul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicare.
