Președintele Nicuşor Dan a ales să nu participe la funeraliile lui Ion Iliescu, gest care a atras imediat atenția, mai ales că evenimentul s-a desfășurat chiar la sediul Administrației Prezidențiale. Deși nu a fost prezent fizic, Președinția a transmis un mesaj oficial de condoleanțe, citit în deschiderea ceremoniei, în care s-a subliniat contribuția esențială a lui Iliescu la formarea statului democratic român.
Citeşte şi: Ce avere lasă în urmă Ion Iliescu. Cine este moştenitorul fostului preşedinte al României
În ziua în care România își ia rămas-bun de la Ion Iliescu, primul președinte al țării de după 1989, la Palatul Cotroceni s-a desfășurat o ceremonie funerară cu o profundă încărcătură istorică. Evenimentul a adunat numeroase personalități politice și administrative, dar a fost marcat și de mari absențe, printre care Klaus Iohannis și actualul președinte al României, Nicușor Dan.
Sala Unirii din Palatul Cotroceni a găzduit sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte. Conform protocolului de stat, slujba religioasă a fost oficiată în prezența unor invitați de marcă: foști miniștri, premieri, membri ai guvernelor de odinioară și figuri reprezentative ale stângii românești, care au dorit să-și ia adio de la omul care a marcat începutul unei noi ere pentru România.
Printre primii sosiți s-au numărat: Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, Adrian Năstase, fost prim-ministru și lider marcant al PSD, Nicolae Văcăroiu, fost președinte al Senatului și fost premier, Petre Daea, fost ministru al Agriculturii, Viorica Dăncilă, fost prim-ministru.
Au fost prezenți, de asemenea, Theodor Stolojan, fost premier, și Ilie Bolojan, actual prim-ministru, însoțit de membri ai Guvernului, printre care vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Muncii, Florin Manole.
Până în acest moment, nu a fost oferită o explicație oficială pentru absența șefului statului. Totuși, surse din apropierea Administrației Prezidențiale au sugerat că decizia ar avea legătură cu ideea de „neutralitate instituțională” și cu dorința de a păstra echilibrul politic într-un context sensibil.
Gestul lui Nicușor Dan a fost interpretat diferit în spațiul public: unii l-au văzut ca pe un semnal de distanțare politică, alții consideră că, indiferent de diferențele ideologice, un astfel de moment ar fi trebuit să fie mai presus de disputele politice.