Nicușor Dan exclude ca în noul guvern să existe forțe anti-europene. Patru scenarii sunt pe masa de la Cotroceni VIDEO
Nicușor Dan a transmis, marți, 12 mai 2026, un mesaj ferm în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, respingând speculațiile potrivit cărora viitoarea alianță politică ar putea include formațiuni cu orientare anti-europeană.
Șeful statului a subliniat că actuala criză politică internă nu trebuie confundată cu direcția strategică a României în plan extern și a dat asigurări că politica externă a țării rămâne neschimbată.
„Toată lumea are o opinie. Rugămintea e să nu amestecăm criza politică internă cu abordarea noatră pe plan extern. România continuă să aibă o abordare europeană. Absolut nimic nu s-a schimbat. Nu e normal și productiv să amestecăm criza politică cu abordarea strategică. Nu există vreo șansă ca în noua alianță să existe forțe anti europene”, a spus Nicușor Dan.
Totodată, Nicușor Dan a reiterat principalele direcții ale politicii externe românești, precizând că interesul României este să rămână parte a unei Europe puternice și să mențină relații solide cu SUA și NATO.
„Interesul României este într-o Europă puternică și într-o relație bună cu SUA și NATO. Componenta pro-occidentală include cei trei piloni ai politicii externe a României: Europa, SUA și NATO”, a precizat președintele României.
Patru scenarii pentru Guvern
Nicușor Dan ar putea convoca joi sau vineri, pe 14 sau 15 mai 2026, prima rundă de consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Guvern, potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale. La Palatul Cotroceni se discută deja un calendar de negocieri care ar putea include mai multe sesiuni de consultări, obiectivul fiind desemnarea unui candidat pentru funcția de premier până la 1 iunie 2026.
Criza politică s-a accentuat după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură. Executivul a pierdut votul în Parlament după ce moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi favorabile, peste pragul necesar de 233. Până la instalarea unui nou Cabinet, actualul Guvern rămâne în funcție cu atribuții interimare.
Potrivit surselor politice, președintele Nicușor Dan analizează în prezent patru variante pentru viitoarea formulă guvernamentală.
Prima opțiune ar presupune desemnarea unui premier tehnocrat, susținut însă de un Cabinet format din miniștri propuși de partide. În acest scenariu, formațiunile politice și-ar păstra influența asupra ministerelor, în timp ce șeful Executivului ar avea un profil independent politic.
A doua variantă aflată în discuție este formarea unui Guvern complet tehnocrat, atât la nivel de premier, cât și în privința miniștrilor. O astfel de soluție ar necesita însă un sprijin parlamentar larg, dificil de obținut într-un climat politic tensionat.
Un al treilea scenariu vizează un Guvern minoritar construit în jurul PSD, alături de UDMR și grupul minorităților naționale. În această formulă, Executivul ar depinde de negocieri și susțineri punctuale în Parlament pentru adoptarea proiectelor importante.
Pe masa discuțiilor se află și posibilitatea unui Cabinet minoritar format din PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale. Această variantă ar continua, într-o anumită măsură, linia politică apropiată fostului Executiv, însă fără garanția unei majorități stabile.
Citeşte şi: PSD caută sprijin pentru o nouă majoritate parlamentară, inclusiv din rândul PNL și USR
Alegerile anticipate, excluse
Principala miză a consultărilor de la Cotroceni este identificarea unei formule capabile să obțină votul de învestitură și să limiteze prelungirea blocajului politic.
După adoptarea moțiunii de cenzură, Nicușor Dan a exclus varianta alegerilor anticipate și a declarat că România va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil”, menținând direcția pro-europeană și pro-occidentală a țării.
În paralel cu pregătirea consultărilor oficiale, la Palatul Cotroceni au avut loc deja discuții informale cu liderii partidelor care ar putea participa la viitoarea guvernare sau ar putea susține un Cabinet minoritar în Parlament.
Sursele politice afirmă că toate scenariile rămân deschise, iar decizia finală va depinde atât de negocierile dintre partide, cât și de capacitatea viitorului premier desemnat de a construi o majoritate parlamentară funcțională.