10:20
Nicușor Dan, a lansat un apel public pentru realizarea unei Reconciliere Naționale, solicitând implicarea tuturor cultelor religioase într-un proces de coeziune socială. Șeful statului afirmă că România traversează unul dintre cele mai divizate momente de după 1989, la 35 de ani de la recâștigarea libertății.
”Într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere, Biserica ne poate arăta, grație valorilor și exemplelor sale vii, calea spre renaștere și reconstrucție”, a spus președintele României în mesajul său de felicitare cu ocazia înscăunării Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, noul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Mesajul a fost prezentat de Diana Punga, Consilier de Stat pentru relația cu societatea civilă, în cadrul ceremoniei de la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.
De la începutul mandatului său, Nicușor Dan a transmis mai multe semnale de apropiere față de Biserică. A vizitat mănăstiri imediat după câștigarea alegerilor, a participat la sărbători religioase la Catedrala Națională și a fost prezent la diverse evenimente alături de reprezentanți ai cultelor.
Această direcție a generat controverse. Unii consideră neașteptată apropierea sa de zona religioasă, invocând atât viața personală – președintele trăiește în concubinaj cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, cu care are doi copii – cât și originile sale politice, percepute ca fiind mai degrabă laice sau orientate spre drepturi civile progresiste.
Pe de altă parte, există și interpretarea potrivit căreia apelul la reconciliere reprezintă o încercare de a calma tensiunile și diviziunile apărute în anii electorali 2024-2025, pentru a facilita un climat social mai stabil.
Citeşte şi: Volodimir Zelenski l-a invitat pe Nicușor Dan în Ucraina. Cooperare strategică între Kiev și București
Transmit gânduri bune și calde salutări întregii comunități a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în această zi încărcată de emoție în care este celebrată, la Blaj, înscăunarea noului Arhiepiscop Major.
Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop îi este, astăzi, încredințat destinul Bisericii Greco-Catolice din România și, totodată, moștenirea morală pe care această Biserică a lăsat-o în istoria și conștiința poporului român.
Se va continua astfel, prin implicarea noului Arhiepiscop Major, onoranta tradiție a preoților și a ierarhilor Bisericii care au condus, cu jertfă şi înțelepciune, comunitatea greco-catolică din țara noastră, contribuind la dezvoltarea întregii noastre națiuni, nu doar în timp de pace, ci și în perioade de grele încercări. De la episcopii martiri Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, până la generația care a reînviat Biserica Greco-Catolică după 1989, Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop este chemat să ducă mai departe un testament al credinței și al iubirii, o Biserică deschisă dialogului, fidelă Evangheliei și slujirii semenilor.
Reunind moștenirea latină și bizantină, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a adus cu sine un suflu curajos, de sinteză spirituală și culturală, în care valorile credinței creștine au susținut spiritul civic și conștiința europenității noastre.
Este o sarcină dificilă, mai ales în contextul lumii contemporane, marcată de ruptura față de tradiția și de rădăcinile noastre spirituale, de criza valorilor și a reperelor. De aceea, această misiune trebuie să continue cu noile generații de credincioși și cetățeni, care să ducă mai departe valorile cultivate de Biserică în familie și societate: libertatea, adevărul, demnitatea, curajul credinței, integritatea morală, solidaritatea și caritatea.
Fiecare prilej de recunoaștere a Bisericii greco-catolice reprezintă o reîntregire a memoriei noastre naționale. În școlile Blajului s-au născut educatori, teologi, oameni de cultură și elite politice care și-au dedicat toate eforturile afirmării noastre ca națiune unită, matură și demnă, fidelă vocației democratice și valorilor umaniste.
Deși asupra acestei Biserici s-au abătut suferințe greu de imaginat, ea a rezistat datorită credinței și jertfei, continuând să lumineze în întunericul persecuțiilor, al interdicțiilor și al deposedărilor. Preoții au slujit în clandestinitate, ca bunicul Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, credincioșii greco-catolici au continuat să-și practice credința și să-și onoreze tradiția spirituală, aducând în societate un model al rezistenței pașnice, în numele iubirii pentru semeni.
După tragicele evenimente din 1989 și redobândirea libertății, Biserica greco-catolică s-a afirmat ca partener de dialog valoros, în raport cu instituțiile statului și cu toate cultele religioase, reafirmând spiritul autentic al fraternității și al unității între creștini, și mai presus de toate, puterea de a ierta. Într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere, Biserica ne poate arăta, grație valorilor și exemplelor sale vii, calea spre renaștere și reconstrucție.
La mulți ani, Preafericirea Voastră, și rodnicie în înalta slujire pe care v-a încredințat-o Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică!
