România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic. Colaborare în apărare, energie și drepturile minorităților. Gazele din Neptun Deep, printre proiectele vizate

Parteneriat strategic între România și Ucraina. Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, au semnat la Palatul Cotroceni trei documente care stabilesc direcțiile de cooperare dintre cele două state, inclusiv în domeniul energiei, al apărării și al protecției minorităților.

Președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat joi, la Palatul Cotroceni, mai multe documente care stabilesc cadrul colaborării dintre cele două țări pe plan politic, militar, economic și social.

În total, au fost semnate trei documente: declarația privind stabilirea parteneriatului strategic dintre România și Ucraina, un acord de cooperare în domeniul energiei și un document privind colaborarea pentru producția comună de armament.

Declarația comună privind parteneriatul strategic prevede intensificarea cooperării în domenii precum politica externă, securitatea și apărarea, economia, energia, infrastructura, mediul, cultura și educația.

Totodată, cele două state își asumă să colaboreze în plan internațional pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina, pedepsirea crimelor de război comise de Rusia și obținerea de compensații pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

Parteneriatul include și angajamente privind sprijinul României pentru continuarea reformelor din Ucraina.

Citește și: Nicușor Dan: „Administrația Trump a înțeles situația alegerilor din 2024”

Cooperare politică și sprijin pentru aderarea la NATO și UE

Documentul prevede intensificarea dialogului politic la nivel înalt între cele două state.

În acest sens, România și Ucraina vor crea o Comisie Strategică la nivel înalt și vor organiza anual ședințe comune de guvern, precum și consultări între parlamente și miniștrii de Externe.

În domeniul securității și apărării, cele două state își reafirmă cooperarea, inclusiv în contextul obiectivului Ucrainei de aderare la NATO.

România se angajează să susțină și să promoveze în rândul aliaților aderarea Ucrainei la NATO atunci când aceasta va îndeplini condițiile necesare.

De asemenea, cele două țări vor colabora în domenii precum securitatea cibernetică, combaterea dezinformării, combaterea criminalității organizate, securitatea frontierelor și combaterea traficului de arme și persoane.

România va sprijini Ucraina și în procesul de aliniere a legislației la standardele Uniunii Europene, inclusiv în domeniul protecției infrastructurii critice.

Citește și: Nicușor Dan: „România este deja sub umbrela nucleară a NATO”

Ce prevede parteneriatul la capitolul protecția minorităților

Un capitol important al parteneriatului se referă la protecția minorităților naționale din cele două țări.

În document sunt prevăzute mai multe angajamente:

• să intensifice cooperarea pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității (comunității) naționale române care trăiesc în Ucraina și minorității naționale ucrainene care trăiește în România, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Părților. În acest context, acestea recunosc importanța desfășurării regulate a lucrărilor Comisiei interguvernamentale mixte privind asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
• să se asigure că drepturile lingvistice ale persoanelor aparținând minorității (comunității) naționale române care trăiesc în Ucraina și ale minorității naționale ucrainene care trăiește în România, în general, sunt protejate legal și respectate pe deplin, în conformitate cu legislația națională și cu obligațiile și standardele internaționale asumate de România, respectiv Ucraina;
• să depună toate eforturile pentru a asigura efectiv dreptul la educație în limba maternă pentru toate persoanele aparținând minorității (comunității) naționale române care trăiesc în Ucraina și minorității naționale ucrainene care trăiește în România, inclusiv prin crearea condițiilor necesare pentru exercitarea efectivă a acestor drepturi. În aceste eforturi, acestea vor fi ghidate de obiectivul creșterii accesului la educație în limba română pentru persoanele aparținând minorității (comunității) naționale române care trăiesc în Ucraina și, respectiv, la educație în limba ucraineană pentru persoanele aparținând minorității naționale ucrainene care trăiesc în România. Vor facilita, în cadrul acestor eforturi, activitățile asociațiilor și organizațiilor neguvernamentale în sprijinul exercitării acestor drepturi, cum ar fi: activități care vizează îmbunătățirea calității educației în limba maternă, susținerea înscrierii în instituții publice care au limba maternă ca limbă de instruire etc;
• să ia măsuri cuprinzătoare pentru a asigura, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorității (comunității) naționale române care trăiesc în Ucraina și minorității naționale ucrainene care trăiește în România, exercitarea deplină a drepturilor legate de conservarea limbii, culturii și identității lor etnice, în conformitate cu obligațiile internaționale aplicabile;
• pentru menținerea unui dialog regulat și a unui schimb de informații privind implementarea angajamentelor asumate de partea ucraineană în ceea ce privește rezolvarea fără întârziere a diferențelor artificiale dintre limbile româna și „moldovenească”, inclusiv prin adoptarea unor măsuri practice adecvate, în conformitate cu prevederile legale relevante
• pentru intensificarea activității comune pentru a permite educația în limba maternă a copiilor ucraineni strămutați temporar și cărora li s-a acordat statut de protecție temporară în România;
• pentru înființarea unei comisii mixte pentru cercetarea problemelor de istorie, cultură și patrimoniu comun româno-ucrainean;
• pentru asigurarea unui dialog regulat între agențiile guvernamentale responsabile de afacerile religioase și facilitarea contactelor dintre biserici, confesiuni religioase și organizații, recunoscând pe deplin separarea dintre Biserică și Stat.

Producție comună de armament

Un alt acord semnat vizează colaborarea în industria de apărare.

În contextul războiului din Ucraina și al necesității de echipamente militare pentru apărare, cele două state vor colabora pentru dezvoltarea unor capacități de producție de armament pe teritoriul României.

România și Ucraina vor consolida cooperarea dintre industriile de apărare, pentru coproducția de sisteme și capabilități militare ucrainene în România.

O mare parte din echipamentele produse ar urma să fie folosite atât de armata ucraineană, cât și de cea română.

România va oferi sprijin, inclusiv financiar, pentru facilitarea acestei cooperări, iar Ucraina va contribui cu tehnologia necesară pentru producția de echipamente defensive.

Cooperare energetică și proiectul Neptun Deep

Un alt document semnat de cei doi președinți este un acord-cadru de cooperare în sectorul energetic, în contextul problemelor generate de distrugerea infrastructurii energetice ucrainene în urma atacurilor rusești.

Acordul prevede dezvoltarea capacităților de interconectare energetică dintre cele două state.

Astfel, România și Ucraina vor colabora pentru creșterea capacității de export și import de energie electrică prin construirea unei linii aeriene de 400 kV între orașul Cernăuți și Suceava și prin punerea în funcțiune a unei linii de 110 kV între Porubne și Siret.

De asemenea, cele două țări vor dezvolta capacitatea Coridorului vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, pentru diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale către Europa.

Documentul prevede și analizarea posibilității de utilizare a instalațiilor subterane de stocare a gazelor din Ucraina pentru stocarea gazelor transportate prin acest coridor.

Totodată, ar putea fi stocate și gaze provenite din viitoarea producție a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

Potrivit estimărilor, proiectul Neptun Deep ar urma, timp de aproximativ 10-12 ani, să dubleze producția de gaze naturale.