Home » Life & Style » 7 curiozități despre Albert Einstein. Ce s-a întâmplat cu creierul savantului imediat după moartea sa

7 curiozități despre Albert Einstein. Ce s-a întâmplat cu creierul savantului imediat după moartea sa

Bucur Ioana / 02.12.2020, 14:45

Copii abandonați, o moarte învăluită în mister, o căsătorie cu verișoara sa primară…și vorbim doar despre vârful icebergului ce a fost viața lui Albert Einstein. Cum a ajuns creierul marelui savant în borcane de compot, ciopârțit în 240 de bucăți.

Albert Einstein, copilul-minune al matematicii, fiu de evreu, a învățat la o școală catolică

1. Povestea omului care a schimbat lumea a început în ziua de 14 martie 1879. Inginerul Hermann Einstein și soția sa, Pailine Koch, deveneau părinții unui băiețel căruia îi dau numele Albert, Albert Einstein. Un an mai târziu, familia se mută din Ulm în Munich, unde Hermann și fratele său își deschid propria afacere, „Elektrotechnische Fabrik J. Einstein & Cie”, o companie ce fabrica echipament electric. Cu toate că s-a născut și a crescut într-o familie de evrei, Albert Einstein este înscris la o școală catolică din oraș, de la vârsta de cinci ani.

2. Din cauza dificultăților financiare, tatăl lui este nevoit să își vândă compania. Familia se mută în Italia, inițial, la Milano, apoi în Pavia. Se întâmpla în 1894, când Albert Einstein avea 15 ani. Adolescentul rămâne în Munich, pentru a-și finaliza studiile la Luitpold Gymnasium. Viitorul tânărului era deja ales de tatăl său: Albert urma să îi calce pe urme, devenind inginer. Doar că puștiul rebel nu mai voia să audă de școala în care se simțea închis ca într-o temniță. Își sfida profesorii, susținând că învățarea bazată doar pe capacitatea elevului de a memora informații nu îi ajuta cu nimic educația. Albert Einstein a fugit de la școală, cu ajutorul unui bilet de la medic, și a mers după părinții săi în Italia.

Savantul, la vârsta de 3 ani
Savantul, la vârsta de 3 ani

3. Nu a rămas niciodată corigent la matematică! Profesorul care a încercat să îi dea lecții particulare a recunoscut că era depășit de abilitățile incredibile ale puștiului Albert Einstein

În anii ’30, o publicația „Ripley’s Believe It or Not!” publica un articol în care se făcea o dezvăluire total neateptată: „Cel mai mare matematician în viață a picat la matematică!”. Chiar și în ziua de astăzi, informații apare în numeroase articole despre viața lui Albert Einstein. Doar că nu este adevărată! Informația a fost dezmințită chiar de savant, la acea vreme: „Înainte de vârsta de 15 ani, stăpâneam calculul diferențial și integral. Nu am picat niciodată la matematică”.

De fapt, Albert Einstein a fost un copil-geniu al matematicii, fiind cu ani înaintea colegilor săi de școală. Avea doar 12 ani când a învățat singur algebră și geometrie euclidiană, într-o vară. La aceeași vârstă a descoperit o nouă demonstrație a Teoremei lui Pitagora. Meditatorul său, Max Talmud, a povestit cum, după ce i-a dat lui Einstein primul său manual de geometrie, după doar câteva săptămâni, copilul de doar 12 ani învățase tot ce se putea din paginile cărții.

„Din acel punct, s-a dedicat complet matematicii. Geniul său era evident, nu am ma întâlnit niciodată pe cineva ca el. N-a durat mult până când a atins un nivel al cunoștințelor ce îl depășea cu mult pe al meu. Nu am mai reușit să țin pasul cu el. Pasiunea sa pentru geometrie și algebră l-a dus la concluzia că natura și întreaga lume ce ne înconjura erau guvernate de structuri matematice”, a povestit Max Talmud.

4. Fiica de care i-a fost rușine! Cum a dispărut, parcă în neant, primul copil al lui Albert Einstein

Cu inima frântă după ce fusese despărțit de prima sa iubire, Marie Winteler, fiica profesorului său, Albert Einstein o cunoaște pe care care avea să îi devină soție. Sârboaica Mileva Marić avea 20 de ani și era singura femeie care învăța la Institutul Polithenic din Zurich, secția de matematică-fizică, unde era student și Einstein. În anii ce au urmat, prietenia lor s-a transformat în iubire.

S-au căsătorit în ianuarie 1903, însă au împărțit un secret ce i-a unit înainte de a deveni soț și soție. Într-o scrisoare trimis de Albert Einstein Milevei, datată pe 19 septembrie 1903, reiese că cei doi ar fi avut deja o fiică, „Lieserl”, născută la începutul anului 1902. Viața și soarta copilei rămân un mister, unele surse susținând că ar fi avut un handicap mintal. Scrisoarea sugerează faptul că părinții ei se gândeau să o dea spre adopție sau că aceasta a murit de febră scarlatină. „Cum este înregistrat oficial copilul?”, întreba Einstein. „Trebuie să fim precauți ca să nu întâmpine probleme mai târziu”.

A divorțat de Mileva pe 14 februarie
A divorțat de Mileva pe 14 februarie

La un an după căsătorie se năștea Hans Albert Einstein, iar Edward a venit pe lume șase ani mai târziu, în iulie 1910. Fiul cel mic al savantului a avut, din păcate, probleme de sănătate grave. La doar 20 de ani, este diagnosticat cu schizofrenie. Și-a petrecut tinerețea internat în diverse clinici, însă niciun tratament nu l-a putut ajuta. După moartea mamei sale, ajunge într-un azi pentru persoane cu afecțiuni psihice, unde își trăiește tot restul vieții.

5. A divorțat de Ziua Îndrăgostiților. S-a căsătorit, a doua oară, Elsa, care îi era verișoară primară din partea mamei și verișoară de gradul al doilea din partea tatălui

Nu nu ați citit greșit și nici nu este vreo eroare, dar ajungem și acolo! În primăvara anului 1914, Mileva își face bagajele, își ia cei doi băieți și îl părăsește pe Albert Einstein. Știa că soțul ei avea o relație strânsă cu una dintre verișoarele sale, însă în momentul în care a aflat care era adevărata natură a legăturii, nu a suportat să mai stea nicio clipă lângă el. După aproape cinci ani de la separare, Mileva și Albert Einstein divorțează, oficial, pe 14 februarie 1919.

În același an, savantul se căsătorește cu Elsa Löwenthal care, da, îi era verișoară primară din partea mamei și verișaoră de gradul al doilea, din partea tatălui. Cum a apărut această dublă înrudire? Ei bine, mamele lor erau surori, iar tații, veri. Elsa s-a născut, de fapt, Einstein, nume pe care l-a pierdut după căsătoria cu Max Löwenthal și pe care redobândit după mariajul cu verișorul ei.

6. Creierul și ochii i-au fost furați la câteva ore după moarte, în timpul unei autopsii ilegale

Albert Einstein se stingea din viață pe 18 aprilie 1955. Ar fi avut o șansă să trăiască, dacă nu refuza singura intervenție chirugicală ce l-ar fi putut salva. A preferat, în schimb, să moară „cu eleganță”.

„Vreau să mor când aleg eu. Este o lipsă de decență să îți prelungești viața în mod artificial. Mi-am făcut treaba, este timpul să plec. O voi face cu eleganță”, ar fi spus savantul, cu doar o zi înainte de a se stinge.

Alături de Elsa, verișoara și soția sa
Alături de Elsa, verișoara și soția sa

Însă nu a avut parte de „eleganța” pe care și-a dorit-o. L doar o oră și jumătate după ce și-a dat ultima suflare, doctorul Thomas Harvey, patologul Spitalului Princeton, îi îndepărta creierul de 1.230 de grame al geniului. Se întâmpla în toiul nopții, aproape de primele ore ale dimineții. Nu primise nicio autorizație și încălca unica dorință a lui Einstein după moarte, aceea de a fi incinerat în totalitate. Medicul avea să declare, ceva mai târziu, că a avut autorizație atât pentru autopsie, cât și pentru îndepărarea creierului marelui om de știință, cu scopul studierii acestuia. Nici până astăzi aceste documente nu au apărut. La câteva zile după ceremonia de împrăștiere a cenușei savantului, Hans, fiul lui Albert Einstein, află că o parte a trupului tatălui său nu fusese incinerată, creierul fiindu-i păstrat „pentru studiu științific”.

În timpul autopsiei ilegale, patologul i-a scos creierul și globii oculari. Ar fi separat emisferele pe care le-a pus apoi în două borcane de compot, după unele surse. În 1978, jurnalistul Steven Levy îl confruntă pe Harvey. Medicul se apără, susținând că ar fi primit permisiunea fiului lui Albert Einstein, Hans Albert. L-a tăiat în 240 de bucăți de către un centimetru cub fiecare și le-a împărțit…cercetătorilor din întreaga lume. A mai trimis câteva fragmente și doctorului Zimmerman, medicul personal al fizicianului născut în Germania, restul le-a păstrat pentru sine.

Ochii lui Albert Einstein au ajuns la oftalmologul savantului, Henry Abrams. Acesștia ar fi păstrați și în ziua de astzi, într-un seif din New York.

7. A refuzat să fie președintele Israelului

Albert Einstein nu a fost doar una dintre cele mai sclipitoare minți ale istoriei moderne, ci și un militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu. A jucat un rol important în deschiderea, în 1925, a Hebrew University din Ierusalim, Israel. După moartea președintelui israelian Chaim Weizmann, premierul de la acea vreme, David Be-Gurion i-a făcut o propunere neobișnuită: să devină președintele țării. Savantul a refuzat, însă, oferta generoasă, motivând:

„Sunt profund mișcat de oferta statului israelian și totodată întristat și rușinat că nu  pot accepta. Toată viața m-am ocupat de chestiuni obiective, prin urmare îmi lipsește atitudinea naturală și experiența de a exercita funcții oficiale”