Construcția hidrocentralei de pe Râul Alb, anulată în instanță

Autorizaţia care permitea construirea unei microhidrocentrale pe Râul Alb a fost anulată de Curtea de Apel Alba-Iulia. Decizia instanţei este definitivă.

Anularea autorizaţiei eliberate de APM Hunedoara prin care se permitea construirea unei microhidrocentrale pe Râul Alb, în situl protejat Natura 2000 Strei-Haţeg, a fost obținută de Coaliţia Natura 2000, federaţie formată din mai multe organizaţii nonguvernamentale implicate în protecţia mediului, scrie news.ro.

Aceasta a obţinut în instanţă, definitiv, anularea autorizaţiei eliberate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara. Este a doua sentinţă obţinută în instanţă prin care Natura 2000 blochează un astfel de proiect.

Curtea de Apel Alba-Iulia a anulat documentul emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, care permitea dezvoltarea unei microhidrocentrale pe Râul Alb, în situl protejat Natura 200 Strei-Haţeg. Decizia este definitivă şi casează decizia instanţei de fond, Tribunalul Hunedoara, care respinsese cererea Coaliţiei Natura 2000, considerând ca legale documentele de mediu care permiteau dezvoltarea proiectului în aria protejată.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

”Curtea de Apel Alba-Iulia a identificat autorizaţia APM Hunedoara ca nefind realizată în temeiul legii şi acest lucru ne bucură foarte mult, fiindcă au înţeles că, chiar dacă simulezi procesul de avizare, nu este suficient, trebuie să-l faci aşa cum trebuie, pentru că dacă ei  (APM Hunedoara – n.r.) l-ar fi făcut de la început sută la sută legal, nu ar fi fost posibil ca acel investitor să primească acordul de mediu pentru a începe construcţia”, a precizat directorul executiv al Federaţiei Coaliţia Natura 2000, Liviu Cioineag.

Hidrocentala de pe Râul Alb, dorită de autorități

Cioineag susţine că autorităţile încurajează dezvoltarea de astfel de proiecte în zone protejate, cu toate că, potrivit acestuia, producţia de energie verde a microhidrocentralelor este nesemnificativă, în timp ce prejudiciile aduse mediului sunt foarte mari.

”Acesta este doar unul dintre zecile, poate chiar din sutele de cazuri, este urmare a unei proaste concepţii asupra a ceea ce înseamnă investiţii în energia verde şi energia verde în sine. (…) Aceste microhidrocentrale de fapt nu sunt o soluţie pentru a aduce României mai multă energie verde. Ele erau nişte soluţii practice pentru comunităţile izolate care nu erau electrificate, nu puteau ajunge la reţea şi atunci, dacă era un râu în preajma localităţii, era construită o astfel de turbină care asigura o sursă minimă de energie. Ele produc foarte puţin. Este o direcţie greşită, pentru că pompezi foarte mulţi bani acolo, o astfel de microhidrocentrală poate să coste şi un milion de euro, dar în acelaşi timp produci foarte puţin”, a mai declarat directorul executiv al Federaţiei Coaliţia Natura 2000.

Sentința dată de Curtea de Apel Alba-Iulia este a doua de acest fel obţinută în instanţă de Coaliţia Natura 2000. Anul trecut, în luna noiembrie, Coaliţia a obţinut în instanţă blocarea unui proiect similar în Munţii Ţarcu din judeţul Caraş-Severin, aprobat de Agenţia Județeană pentru Protecţia Mediului, a menționat Cioineag.

”Acolo am reuşit să oprim investiţia pe un râu care asigura practic apa pentru o întreagă zonă”, a spus directorul executiv al federaţiei Coaliţia Natura 2000. Totodată, el a afirmat că în prezent activiştii de mediu vizează contestarea în instanţă a altor proiecte care ar urma să fie dezvoltate în arii protejate.

”În acest moment ne documentăm în legătură cu două cazuri. Este vorba despre o microhidrocentrală în judeţul Mureş, pe râul Secuş, şi pe lângă asta realizăm sau am realizat şi alte documentări. Este vorba de râul Lăpuşna, judeţul Sibiu, Valea Izei. Sunt în acest moment câteva zeci, dacă nu chiar mai bine, de proiecte în arii protejate. Iar dacă se află în arii protejate există mari suspiciuni de încălcare a legislaţiei, pentru să statutul de arie protejată nu permite construcţia de astfel de proiecte, pentru că se distrug fix acele elemente pe care Uniunea Europeană ne-a impus să le protejăm în România pentru comunitate. Însuşi faptul că aceste proiecte se desfăşoară în arii protejate ridică mari semne de întrebare şi, de obicei, aceste semne de întrebare ajung, prin documentare să fie confirmate, de obicei sunt cazuri de corupţie, sunt cazuri de avizări mai mult sau mai puţin legale”, a adăugat Liviu Cioineag.