Florin Iordache, despre stabilirea plafonului la 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu

Ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat că la stabilirea plafonului de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu, Guvernul a luat în calcul legislația internațională în materie.

Tot Florin Iordache a precizat că la scăderea cuantumului de 10 ori a fost în acord cu decizia Curții Constituționale, relatează Agerpres.

„La stabilirea plafonului de 200.000 de lei am avut în vedere legislația internațională în materie – Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, jurisprudența CEDO, opiniile Comisiei de la Veneția, decizia CCR 405/2016 și prevederile Codului penal actual. Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției recomandă statelor membre să adopte măsuri legislative pentru incriminarea abuzului în serviciu. CEDO a constatat că dispozițiile de drept penal referitoare la abuzul în serviciu, precum și interpretarea acestora sunt moștenite din fostul sistem legal sovietic, iar autoritățile naționale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării a acestor norme legale în noul context al economiei de piață. Codul penal actual, la art. 183, prevede plafonul de două milioane de lei pentru circumstanța noțiunii deosebit de grave a unei infracțiuni”, a explicat Florin Iordache,la Parlament.

Când s-a stabilit plafonul de 200.000 de lei în noua reglementare a abuzului în serviciu, decizia nu a fost una arbitrară, mai spune Florin Iordache.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

„S-a plecat de la prevederea art. 183 Cod penal actual și s-a apreciat că un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu decizia Curții Constituționale, opinia Comisiei de la Veneția și jurisprudența CEDO. Afirmațiile și opiniile emise în necunoștință de cauză fără o înțelegere corectă în sensul că sunt dezincriminate faptele de abuz în servicu dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei sunt eronate. Va exista răspunderea administrativă și disciplinară, iar prejudiciul va fi recuperat cu prioritate”, a adăugat el.

„Până la urmă, este criticat de un lucru esențial într-o democrație – legile se fac și se adoptată de către Parlament”, a mai spus Iordache.

„Organele judiciare, judecătorii sunt cei care trebuie să aplice legea. De aceea, avem nevoie de o lege clară, concisă și care să poată fi aplicată ușor, fără să avem distorsiuni. Pornind de la decizia CCR 405/2016 ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de legiuitor a unor norme clare, predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor, chiar prin legea adoptată de Parlament sau emisă de Guvern — ceea ce am făcut noi, în temeiul delegării legislative prevăzut de art. 115 din Constituție — respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență. Prin aceste măsuri de politică penală am urmărit asigurarea unui echilibru între puterile statului, conform art. 1, al. 4 din Constituția României care stabilește că statul se organizează potrivit principiului și separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească, în cadrul democrației constituționale. Referitor la abuzul în serviciu, emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative există deja în Codul penal actual la conflictul de interese art. 300, al. 2, deci nu este un element de noutate absolută în legislația din România”, a explicat Florin Iordache.

Florin Iordache a spus că s-a decis să face acest anunț, deoarece, de marți seara „s-au vehiculat o serie de lucruri neadevărate, chestiuni care nu sunt în concordanță nici cu proiectele de lege propuse, nici cu conținutul ordonanțelor de urgență”.

„Am plecat de la niște condiții foarte clare acelea care vizează în primul rând recuperarea prejudiciului – pentru că este o prioritate pentru noi ca țară să recuperăm prejudiciul. În al doilea rând, ținând cont de supraaglomerarea care există la nivelul penitenciarelor – peste 150% și a condițiilor precare, proiectul legii grațierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici cei care au făcut fapte grave, nici corupți și nu vizează persoane sau oameni politici. Este un proiect de lege care să rezolve o situație care să existe în acest moment în România”, a menționat ministrul Justiției.