Legea dării în plată: CCR amână dezbaterea, dar admite unele sesizări

Legea dării în plată va fi discutată într-o ședință ulterioară a Curții Constituționale.

Cele 33 de dosare privind Legea dării în plată, în care băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată, din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a actului, au fost discutate marți de CCR, potrivit news.ro.

Totodată Curtea Curtea Constituţională a decis amânarea discuțiilor pentru o dată ce va fi stabilită ulterior.

Totuși, CCR a admis marţi unele sesizări privind articole din Legea dării în plată.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat că alte sesizări au fost respinse ca fiind inadmisibile.

Legea dării în plată – ce a stabilit CCR

„După analize repetate şi foarte aprofundate, am primit până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 suntem abia în faza de rapoarte. Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi”, a spus președintele CCR, susținând că deliberările pe dosare vor continua.

Valer Dorneanu a adăugat că în şedinţa de marţi CCR a admis două sesizări.

„Am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile», sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a explicat președintele CCR.

O altă excepție admisă la legea dării în plată este aceea privind posibilitatea aplicării contractelor în derulare doar în măsura în care se verifică şi condiţiile referitoare la „existenţa impreviziunii”, lucru pe care va trebui să îl decidă instanţa.

„Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”, a explicat Valer Dorneanu.

În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la legea dării în plată.

Reprezentanţii băncilor au pledat în faţa Curţii Constituţionale pentru declararea ca neconstituţională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituţie şi impune voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Până în prezent, au fost făcute peste 500 de sesizări de către reprezentanţii băncilor cu privire la acest act normativ. Magistrații CCR stabilesc marţi dacă vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor analiza separat.

Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puţin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.

Băncile au cerut Curţii Constituţionale să declare ca fiind neconstituţională Legea dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituţie şi impun voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maximum 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, cu condiţia ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea dării în plată se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri – 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.