06:09
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Uniunea Europeană nu poate interveni direct în stabilirea salariilor din statele membre și nici nu poate impune criterii obligatorii privind calcularea sau actualizarea salariului minim. Aceste aspecte țin exclusiv de competența națională, potrivit hotărârii publicate marți.
Instanța europeană a confirmat, în mare parte, valabilitatea Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, adoptată la 19 octombrie 2022 de Parlamentul European și Consiliul UE. Totuși, CJUE a anulat două articole ale actului normativ, considerând că acestea depășesc competențele Uniunii.
Cele două prevederi anulate vizau:
Obligația statelor membre de a aplica o serie de criterii obligatorii pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal;
Interdicția reducerii salariului minim în situațiile în care legislația națională prevede mecanisme automate de indexare.
Judecătorii au considerat că aceste articole reprezentau o ingerință directă în politica salarială internă, echivalentă cu o formă de armonizare forțată – ceea ce depășește competențele Uniunii Europene.
Citește și: Puterea de cumpărare a României, peste aşteptări în UE. Cum arată salariile minime în Europa
Decizia CJUE vine după ce Guvernul Danemarcei a contestat directiva, solicitând anularea integrală a acesteia.
Copenhaga a susținut că actul legislativ european încalcă principiul separării competențelor dintre UE și statele membre, interferând cu dreptul de asociere și cu stabilirea salariilor, domenii reglementate exclusiv la nivel național.
Deși Curtea a respins majoritatea argumentelor Danemarcei, aceasta i-a dat parțial dreptate, confirmând că Uniunea nu are competență directă în materie de stabilire a salariilor.
În motivarea deciziei, judecătorii au explicat că tratatele europene permit Uniunii să sprijine și să completeze acțiunile statelor membre în domeniul condițiilor de muncă.
Totuși, excluderea competenței UE devine aplicabilă atunci când legislația europeană intervine direct în stabilirea nivelului de salarizare sau în exercitarea dreptului de asociere.
Prin urmare, Uniunea poate încuraja negocierile colective și promova standarde minime de protecție, dar nu poate dicta formule sau criterii concrete pentru calcularea salariilor minime.
Pentru celelalte dispoziții, CJUE a respins cererea Danemarcei. Curtea a decis că directiva nu încalcă dreptul de asociere, nu obligă statele membre să impună aderarea la sindicate și a fost adoptată legal.
Astfel, hotărârea CJUE clarifică limitele competenței Uniunii Europene în domeniul salarial:
Bruxelles-ul poate stabili principii generale și obiective comune, precum asigurarea unui trai decent și sprijinirea negocierilor colective;
Însă nu poate impune criterii obligatorii pentru calculul sau modificarea salariilor minime, întrucât politica de salarizare rămâne o prerogativă națională.
