11:15
Limba română ar urma să devină singura limbă de lucru în parlamentul Republicii Moldova, în timp ce deputații care părăsesc grupurile parlamentare nu vor mai avea posibilitatea de a adera la alte grupuri sau de a forma altele noi.
Măsurile fac parte din noul Cod privind organizarea și funcționarea legislativului, adoptat în prima lectură de 52 de deputați în ședința plenară de joi, potrivit Radio Chișinău.
Potrivit autorilor, proiectul are ca obiectiv modernizarea activității parlamentului, creșterea transparenței procesului legislativ și apropierea de standardele Uniunii Europene.
Deputatul socialist Pavel Voicu a solicitat retragerea proiectului de pe ordinea de zi, invocând mai multe argumente, printre care și necesitatea unei expertizări din partea Comisiei de la Veneția.
„În conformitate cu Regulamentul parlamentului, solicităm excluderea de pe ordinea de zi a ședinței plenare din 7 mai 2026 a proiectului Codului cu privire la organizarea și funcționarea parlamentului. Până în acest moment nu există avizul guvernului, iar între timp au fost operate mai multe modificări. Considerăm că trebuie desfășurate repetat consultări publice, după care proiectul să fie trimis pentru expertizare inclusiv la Comisia de la Veneția”, a spus Pavel Voicu.
Propunerea nu a fost însă aprobată, neîntrunind numărul necesar de voturi.
Una dintre prevederile centrale ale proiectului vizează combaterea traseismului politic. Deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte își vor păstra mandatul, dar vor deveni neafiliați și nu vor mai putea adera la alte grupuri sau înființa altele noi. Raportorul Igor Talmazan a explicat că măsura urmărește prevenirea „distorsionării votului electoratului”.
O altă modificare prevede că limba de lucru în parlament va fi exclusiv limba română, iar proiectele de acte normative vor fi redactate doar în această limbă, fără obligativitatea traducerii în limba rusă. Autorii susțin că aceste prevederi sunt în acord cu deciziile Curții Constituționale și cu prevederile constituționale.
„Cum ne asigurăm că toți deputații vorbesc limba română?”, a întrebat deputatul PAS Valeriu Robu, cerând clarificări privind aplicarea noilor reguli.
Igor Talmazan a răspuns că limba română este limba oficială a statului și că noile prevederi confirmă cadrul constituțional existent. El a precizat că, deși legea privind statutul deputatului nu impune explicit cunoașterea limbii române, această obligație derivă din calitatea de demnitar public și din Constituție.
„Limba oficială este limba de comunicare interetnică, iar limba minorităților naționale nu poate fi impusă în mod organizat și obligatoriu. Respectăm dreptul minorităților naționale, dar în instituțiile publice limba oficială este limba română”, a afirmat Igor Talmazan.
Acesta a adăugat că, potrivit deciziilor Curții Constituționale, statul nu poate acorda un statut privilegiat altei limbi în raport cu limbile minorităților și că documentele oficiale ale instituțiilor publice trebuie redactate în limba română.
