România riscă penalități de peste 7 miliarde de euro din PNRR. „Șanse mici să le evităm fără un Guvern cu puteri depline”
România se află în fața unui risc major de a pierde miliarde de euro din fondurile europene alocate prin PNRR, în condițiile în care numeroase reforme și investiții asumate nu au fost finalizate la timp. Specialiștii avertizează că lipsa unui guvern cu puteri depline și instabilitatea politică reduc drastic șansele de a evita sancțiunile financiare.
Analistul economic Adrian Negrescu susține că statul român trebuie să finalizeze până în august cel puțin opt reforme importante, printre care și legea salarizării în sectorul public, amânată încă din 2023. Din totalul de aproape 30 de miliarde de euro disponibile prin PNRR, România a încasat până acum aproximativ 10 miliarde de euro, iar restul sumelor sunt condiționate de îndeplinirea reformelor și a jaloanelor asumate. Potrivit economistului, citat de ziare.com, în actualul context politic, perspectivele sunt îngrijorătoare.
„Mai sunt cel puțin opt reforme pe care trebuie să le realizăm până în luna august, printre care una dintre cele mai importante este legea salarizării sectorului bugetar, care probabil va comporta și cele mai mari probleme. Trebuie să o facem din 2023, n-am făcut-o.
În actualele condiții de criză politică, e puțin probabil să se întâmple acest lucru, iar, realist, PNRR-ul are toate șansele să devină, așa cum spuneam încă de la începutul acestui an, un plan național de reforme ratate, pentru că n-am făcut decât vreo 30% din reformele asumate, iar în ceea ce privește încasările din 29,9 miliarde, din 30 de miliarde, n-am atras decât 10 miliarde până acum, iar șansele ca ceilalți bani să intre se epuizează pe zi ce trece, această criză politică se adâncește.
Va fi necesar ca viitorul guvern să renegocieze, dacă mai e acum posibil, finanțarea prin fondurile europene. S-a încercat acum, pe ultima sută de metri, alocarea unor împrumuturi, pentru a cofinanța programele inclusiv pe PNRR, rămâne de văzut dacă vor reuși să le realizeze. Din punctul meu de vedere, sunt șanse mici să evităm penalitățile în condițiile în care noi nu avem un guvern cu puteri depline”, a transmis Adrian Negrescu.
Citeşte şi: PSD caută sprijin pentru o nouă majoritate parlamentară, inclusiv din rândul PNL și USR
Penalitățile pot depăși 7 miliarde de euro
Conform autorităților, fiecare reformă sau jalon neîndeplinit poate atrage sancțiuni financiare consistente. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că există 14 reforme considerate critice, iar neimplementarea lor poate genera penalități între 770 de milioane și aproape un miliard de euro pentru fiecare caz.
Pe lângă acestea, alte zeci de jaloane restante pot aduce penalități suplimentare de zeci sau sute de milioane de euro. Numai din nouă jaloane critice, România riscă pierderi estimate la 7,3 miliarde de euro.
În cel mai pesimist scenariu, suma totală a fondurilor pierdute ar putea ajunge la aproximativ 10 miliarde de euro.
Citeşte şi: Ilie Bolojan și Dominic Fritz anunță o alianță PNL–USR împotriva „acțiunii distructive a PSD”
Reformele cu cele mai mari probleme
Printre domeniile unde întârzierile sunt considerate critice se numără: energia; transporturile; guvernanța companiilor de stat; reforma pensiilor speciale; reformele fiscale și administrative. Totodată, numeroase investiții majore sunt în pericol să nu fie finalizate până la termenul-limită de 31 august 2026.
Mai multe proiecte strategice au întâmpinat dificultăți serioase: programul spitalelor regionale a fost redus semnificativ; unele investiții din sănătate au fost deja eliminate din PNRR; proiectele privind hidrogenul verde, bateriile electrice și digitalizarea administrației sunt întârziate; investițiile din energie continuă să avanseze lent.
Ultimele două cereri de plată din PNRR includ aproape 180 de jaloane și ținte, dintre care zeci erau considerate, încă din primăvara lui 2026, cu risc ridicat de neimplementare. În lipsa accelerării reformelor și a unei stabilități politice, România riscă nu doar pierderea unor fonduri esențiale pentru dezvoltare, ci și penalități financiare fără precedent.