10:00
Mugur Isărescu a adus noi clarificări privind trecerea României la euro, în cadrul conferinței „Riscuri şi oportunităţi în sistemul financiar românesc”. Guvernatorul BNR a subliniat că acest pas va deveni un obiectiv major pentru țară, însă doar după finalizarea aderării la OCDE și stabilizarea economiei.
Mugur Isărescu a explicat că România are deja un parcurs strategic bine definit, iar adoptarea monedei euro va reprezenta următoarea etapă importantă.
„Noi avem un proiect de ţară. Cu toate că tot aud că nu avem proiect de ţară. Avem, practic, un proiect de ţară, cel în care lucrăm în prezent şi care este dominat de intrarea României în OCDE. Păi, dacă nici acesta nu e proiect de ţară! Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani, prin îndeplinirea acestor jaloane.
Şi mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de ţară este în curs de finalizare şi vom intra într-un alt proiect de ţară care a fost deja anunţat, îl aşteptam de mai multă vreme şi trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generaţia tânără. Şi anume, adoptarea euro.
Şi acela va fi proiect de ţară, dar, bineînţeles, aşa cum s-a spus, până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieşim din acest, să nu-l numesc coşmar, dar, în orice caz, dificultate, un impas, şi anume deficitul fiscal major. E greu de corectat când ai asemenea lucruri şi mai ales când societatea are aspiraţii de mai bine”, a declarat Mugur Isărescu.
Citeşte şi: Bilanțul aderării României la Uniunea Europeană. Cât a contribuit și cât a primit, diferenţa este uruiaşă!
Șeful BNR a atras atenția că îndeplinirea criteriilor necesare trebuie realizată într-un mod sustenabil, nu doar punctual, și că diferențele economice dintre regiuni reprezintă o provocare reală.
„Şi vedeţi că euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureştiului, că am fost întrebat şi ieri de o delegaţie străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: „Măi, Bucureştiul poate să intre în zona euro şi mâine, dacă ar fi aşa, dacă am putea să-l decupăm, să-l scoatem, dar ţara e mai mare”. Şi vor să intre, sau vor trebui să intre, şi cei de la 100 km de Bucureşti sau mai departe, unde mai este încă sărăcie şi unde rigorile adoptării euro trebuie înţelese.
Şi ei vor să trăiască bine, nu? Şi reprezintă o parte din electorat. De-aia avem şi toate aceste discuţii. Şi ei vor să aibă drumuri asfaltate, canalizări. Costă, toate acestea costă. Şi deci nu e vorba că nu înţelegem noi sau cineva din sectorul bancar, dar criteriile nominale sunt cele cerute în zona euro.
Dar sunt cerute să fie îndeplinite în mod sustenabil, ăsta-i cuvântul cheie. Numai că le-am făcut în 2015 şi în 2016 deja ne-a dus în altă parte, datorită altor politici, altor presiuni sociale, nu? Şi acum avem aceeaşi problemă cu îndeplinirea criteriilor nominale.
Presiuni din partea economiei reale şi din partea, să zic, a părţilor mai sărace ale ţării, care presează pe căi democratice, în definitiv. Disputele dintre partide reprezintă acest lucru. Dar proiectul a fost deja anunţat de preşedintele României, trebuie însă bine pregătit”, a afirmat Mugur Isărescu.
Citeşte şi: BNR: Datoria externă a României a crescut cu aproape două miliarde de euro în ianuarie 2026
În concluzie, guvernatorul BNR consideră că viitorul sistemului financiar românesc depinde de investițiile făcute încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide, astfel încât tranziția la euro să fie una sustenabilă și benefică pentru întreaga societate.
Potrivit datelor oficiale, România nu îndeplinește majoritatea criteriilor economice de convergență. Inflația anuală, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a ajuns în octombrie 2025 la 8,4%, mult peste media de 0,8% înregistrată de cele mai performante state din UE.
Deficitul bugetar rămâne, de asemenea, o problemă majoră. Pentru primele zece luni ale anului 2026, acesta este estimat la 5,7% din PIB, peste pragul de 3% prevăzut de criteriile europene. Datoria publică se situează la aproximativ 57% din PIB, sub limita de 60%, însă tendința de creștere prognozată pentru 2026 ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.
La acestea se adaugă nivelul ridicat al dobânzilor pe termen lung, de aproximativ 6%, peste pragul de referință acceptat la nivel european.
În aceste condiții, concluzia Ministerului Finanțelor este clară: România nu îndeplinește, în prezent, cerințele necesare pentru a adopta moneda euro.
