Țările din Balcanii de Vest riscă să nu respecte termenul-limită, 2030, pentru finalizarea rețelei europene centrale de transport
Un raport recent al Curții de Conturi Europene avertizează că statele din Balcanii de Vest ar putea rata obiectivul stabilit pentru anul 2030 privind finalizarea rețelei europene centrale de transport din regiune.
Principalele cauze identificate sunt întârzierile în implementarea proiectelor și problemele întâmpinate pe parcursul derulării acestora.
„Proiectele cu un nivel insuficient de maturitate care au fost totuși selectate și deficiențele de supraveghere frânează progresul. Proiectele auditate răspundeau priorităților în materie de conectivitate, însă acțiunile de monitorizare, de raportare și de asigurare a vizibilității UE s-au dovedit insuficiente. În plus, persistă întârzieri și probleme de durabilitate”, se menționează în raport.
Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia reprezintă o componentă importantă a politicii de extindere a Uniunii Europene. Pentru susținerea dezvoltării infrastructurii și a altor domenii esențiale, UE utilizează Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), instrument prin care sunt pregătite, selectate și finanțate proiecte strategice.
În intervalul 2015 – jumătatea anului 2025, Comisia Europeană a direcționat 527 de milioane de euro către proiecte de transport, devenind principalul contributor financiar al CIBV. Scopul acestor investiții a fost reducerea decalajelor de infrastructură din regiune și integrarea acesteia în rețeaua europeană centrală de transport.
„În procesul de extindere a UE, o infrastructură bine dezvoltată este un pas esențial pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Proiectele din domeniul transporturilor din Balcanii de Vest avansează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu”, Comisia ar trebui să îmbunătățească selecția și monitorizarea proiectelor, să le asigure durabilitatea și să crească vizibilitatea investițiilor UE în transport în regiune”, a declarat Laima Andrikiene, membră a Curții, responsabilă de acest raport, citată într-un comunicat al ECA.
Potrivit auditorilor, procesul de selecție a inclus și proiecte care nu erau suficient pregătite pentru implementare, fapt ce a contribuit la apariția unor întârzieri considerabile.
„Un proiect este matur – adică gata de a fi implementat – atunci când lucrările pregătitoare aferente sunt finalizate și la zi. Proiectele au început însă, de regulă, cu o întârziere de 17 luni. În plus, multe dintre ele s-au confruntat cu întârzieri importante, de peste doi ani, în cursul punerii în aplicare. Comisia are puține pârghii pentru a garanta implementarea la timp, întrucât nu dispune de proceduri eficace pentru monitorizarea întârzierilor și pentru asigurarea durabilității și a vizibilității sprijinului UE. De exemplu, ea nu a colectat informații pentru a vedea cât de complete erau coridoarele de transport finanțate și dacă rețelele respectau standardele UE. Ea s-a bazat pe instituțiile financiare pentru a supraveghea proiectele, chiar dacă activitatea acestora s-a dovedit uneori inadecvată”, se precizează în comunicat.
Raportul relevă și situații în care Comisia Europeană a autorizat plăți ce depășeau nivelul justificat de progresul efectiv al proiectelor. Totodată, în anumite cazuri, granturile acordate prin CIBV nu au avut rolul decisiv de a atrage finanțări suplimentare, întrucât acordurile de împrumut fuseseră deja încheiate înainte de solicitarea granturilor.
„S-a creat astfel un efect de tip ‘deadweight’, deoarece investiția s-ar fi realizat oricum și fără grant. În același timp, pentru că majoritatea estimărilor costurilor din cererile de grant nu sunt suficient de detaliate, este dificil să se evalueze dacă ele sunt rezonabile sau nu”, se arată în raport.
Auditorii semnalează, de asemenea, probleme privind sustenabilitatea unor investiții, generate fie de lipsa finanțărilor pentru etapele ulterioare, fie de întreținerea necorespunzătoare a infrastructurii. În cadrul verificărilor au fost identificate exemple în care infrastructura feroviară se afla într-o stare mai proastă decât înaintea începerii proiectului, un tunel nu era conectat la nicio arteră rutieră, iar o linie de cale ferată se încheia chiar la frontieră.
Per ansamblu, CIBV contribuie la dezvoltarea rețelei europene centrale de transport prin lansarea unui număr important de proiecte, iar cele analizate în audit sunt compatibile cu prioritățile de conectivitate ale Uniunii Europene și ale Balcanilor de Vest. Cu toate acestea, datele disponibile indică faptul că ritmul actual nu este suficient pentru atingerea tuturor standardelor rețelei până în 2030.
CIBV funcționează atât ca platformă de analiză a necesităților de investiții, cât și ca mecanism de finanțare mixtă, prin care granturile europene facilitează accesul la împrumuturi. În domeniul transporturilor, obiectivul său este consolidarea conexiunilor din interiorul Balcanilor de Vest și dintre această regiune și Uniunea Europeană.
Contribuțiile donatorilor sunt administrate printr-un fond comun gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de Banca Europeană de Investiții. Comisia Europeană asigură cea mai mare parte a finanțării pentru cele șase sectoare sprijinite, inclusiv transporturile, transferând către fond, din 2015 până în prezent, 899 de milioane de euro, reprezentând 86% din total.
În cadrul auditului au fost analizate 12 proiecte de transport rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare, cu o valoare cumulată de 341,6 milioane de euro. Verificările au urmărit măsura în care acestea au generat rezultate concrete în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia.