Taxă pe tranzacţiile bancare şi retragerile de numerar. Unde se aplică deja
Românii care au cont la bancă și efectuează retrageri de numerar sau tranzacții ar putea fi nevoiți să plătească o taxă suplimentară, dacă o nouă propunere fiscală intră în vigoare. Măsura se află în discuție la nivelul partidelor ce negociază formarea viitorului guvern și vizează majorarea veniturilor la bugetul de stat, în contextul presiunilor legate de reducerea deficitului.
Ce presupune noua taxă analizată în România
Potrivit surselor politice, guvernul ia în calcul o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, inclusiv retrageri de numerar de la ATM sau ghișee, transferuri bancare, plăți cu cardul, redistribuiri de fonduri. Decizia nu este încă oficială, dar este inspirată de modelele deja implementate în alte state europene – Ungaria și Slovacia.
Exemplele europene: Ungaria și Slovacia
În 2013, Ungaria a fost primul stat european care a introdus o taxă pe tranzacții bancare. Principalele prevederi: 0,2% (două miimi) pentru transferurile bancare; 0,3% (trei miimi) pentru retragerile de numerar; scutiri pentru transferuri între conturi proprii. Efecte: creșterea comisioanelor bancare, dispariția beneficiilor la carduri, costuri suplimentare pentru populație
Începând cu 1 aprilie 2025, Slovacia a introdus o taxă similară, dar cu rate mai mari: 0,4% pe tranzacție (cu plafon de 40 euro); 0,8% la retragerile de numerar (fără plafon); 2 euro/an pentru utilizarea cardurilor. Scutiri: plăți către instituții publice, ONG-uri, taxe și contribuții
Sancțiunile pentru nerespectarea acestor reguli includ amenzi de până la 16.000 de euro și dobânzi de întârziere de minimum 15% pe an.
Care ar fi impactul în România
Dacă se va aplica o taxă similară în România, consecințele ar putea fi creșterea comisioanelor bancare pentru persoane fizice și juridice, scăderea numărului de retrageri de numerar, presiune suplimentară asupra mediului de afaceri, posibilă scumpire a produselor și serviciilor oferite de firme, nemulțumiri din partea societății civile și organizațiilor non-profit.
Potrivit estimărilor financiare realizate în Slovacia, o astfel de taxă poate aduce venituri anuale semnificative la bugetul de stat, dar și un val de controverse în rândul cetățenilor și antreprenorilor.
Citeşte şi: Câţi bani poţi scoate de la bancomat dacă ai card Revolut. Până la ce limită ai comision 0
Deși momentan nu este în vigoare, o taxă pe tranzacțiile bancare este în vizorul autorităților române. Dacă va fi implementată, ea ar putea schimba profund modul în care românii folosesc serviciile bancare. Modelele din Ungaria și Slovacia oferă o imagine clară: taxe mici, dar cu impact real asupra fiecărui cont bancar.