18:15
Din iulie 2025, românii vor resimți direct cel mai dur pachet de austeritate din ultimii ani, anunțat de guvernul condus de Ilie Bolojan. Noile măsuri fiscale vin în contextul unui deficit bugetar record, estimat la peste 9% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană – și a unei datorii externe ce a crescut spectaculos, de la 37 de miliarde de euro în 2019, la 210 miliarde de euro în vara anului 2025.
Pentru a echilibra bugetul, guvernul propune creșteri semnificative de taxe și impozite, ce vor afecta direct populația și investitorii locali. Printre cele mai importante modificări se numără majorarea TVA-ului la anumite produse și servicii, impozitarea suplimentară a tranzacțiilor bursiere – care vor ajunge la un nivel de 10%, de la 1-3% în prezent – și o înăsprire a regimului fiscal pentru veniturile din cryptoactive. În plus, impozitele pe proprietate vor crește, iar accizele și taxele locale vor fi actualizate în sens ascendent.
Citeşte şi: Topul furnizorilor de energie electrică din România după 1 iulie 2025. Unde este cel mai ieftin preţ pe kWh
Economiștii avertizează că toate aceste măsuri cumulate vor duce la o presiune fără precedent pe veniturile individuale. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, citat de ziare.com, românii vor ajunge să plătească peste 60% din venitul lor total către stat, prin taxe directe și indirecte. Dintr-un salariu brut, aproximativ 43% se duc deja pe contribuții sociale și impozit pe venit. La acest procent se adaugă TVA-ul, accizele și alte taxe pe consum sau proprietate, ceea ce va împinge povara fiscală peste pragul de 60%.
Practic, explică Negrescu, „vom munci mai mult pentru stat decât pentru noi înșine”. Această presiune ar putea avea efecte negative asupra comportamentului economic al populației, încurajând migrarea forței de muncă și a capitalului spre țări cu fiscalitate mai redusă. În același timp, economia subterană ar putea fi reactivată, pe fondul unei descurajări accentuate a conformării fiscale voluntare.
Mai mult, unii economiști estimează că aceste măsuri ar putea genera un nou val inflaționist, continuând tendința ascendentă a ultimilor ani. Rata inflației în România a fost de 13,8% în 2022, 10,4% în 2023 și 5,6% în 2024 – toate printre cele mai ridicate din Europa. Comparativ, în 2019 inflația era de doar 3,8%, iar în 2020, de 2,6%.
Citeşte şi: Facturile la gaze cresc de la 1 iulie 2025. ANRE a aprobat noile tarife reglementate
Pe fondul acestor măsuri, vocea opoziției parlamentare și a unor economiști propune alternative: majorarea redevențelor pentru companiile care exploatează resurse naturale (de la actualul nivel de 14% la cel puțin 25%, apropiat de media UE de 30%), reducerea drastică a aparatului bugetar, eliminarea sinecurilor politice și restructurarea instituțiilor publice supradimensionate. Totodată, se sugerează o reformă reală în administrația publică și stimularea producției interne ca metode sustenabile pentru echilibrarea bugetului.
În concluzie, din toamna anului 2025, majoritatea românilor vor resimți o scădere a puterii de cumpărare și o presiune fiscală mai mare decât oricând. Pachetul de austeritate anunțat de guvern ar putea corecta temporar dezechilibrele bugetare, însă riscă să afecteze profund economia reală, să accentueze inechitățile sociale și să descurajeze investițiile locale.
