5 cele mai mari realizări ale celebrului fizician Stephen Hawking. Istoria unui geniu

Probabil cea mai prodigioasă minte a secolului XXI, cel puțin până acum. Stephen Hawking a fost un fizician teoretic și cosmolog britanic care a schimbat modul în care înțelegem universul astăzi. Află care sunt cele mai mari realizări ale lui Stephen Hawking, dar și ce viață a avut acesta.

Viața lui Stephen Hawking

Nu numai că munca sa extinsă de cercetare a lăsat o amprentă de neșters asupra istoriei științei, dar situația sa personală l-a transformat într-un exemplu de auto-îmbunătățire: la vârsta de 22 de ani, a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS).

Cu toate acestea, strălucirea sa intelectuală l-a propulsat printre unul dintre cei mai prolifici oameni de știință din istorie. Principala sa contribuție la știință constă în ceea ce este cunoscut sub numele de „teoria tuturor lucrurilor”, cuvinte care dau nume, de altfel, filmului său biografic lansat în 2014. Cu alte cuvinte, a fost primul om de știință care a încercat să unifice Teoria Relativității Generale a lui Einstein cu legile fizicii cuantice.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Legile care guvernează cosmosul nu sunt aceleași pe care oamenii de știință le observă în lumea infinitezimală, a particulelor mici precum electronii, protonii și neutronii. Reconcilierea ambelor este unul dintre cele mai mari mistere ale științei moderne.

Deși există mai multe ecuații care încearcă să răspundă acestei provocări, Hawking a dezvoltat principala sa teorie și cea mai de pionierat. Conform acestei teorii, găurile negre nu sunt deloc „negre”, ci mai degrabă emit radiații: așa-numita radiație Hawking.

În plus, alte conjecturi ale funcționării universului elaborate de Hawking în lungii săi ani de cercetare sunt teoria timpului imaginar, și cea care postulează că universul nu are limite ca atare, astfel că timpul însuși și-a luat naștere în Big Bang.

Stephen Hawking s-a remarcat din copilărie prin strălucirea sa atât de mult încât și-a prezentat teza de doctorat când avea doar 24 de ani. Teza, intitulată „Properties of Expanding Universes”, este publică din 2017 și poate fi consultată la Universitatea din Cambridge.

Dacă boala lui nu l-a împiedicat să se dezvolte ca unul dintre cei mai amintiți oameni de știință din istorie, nu l-a limitat nici atunci când a fost vorba despre dezvoltarea emoțională. A fost căsătorit de două ori, 1965 și 1995, și a avut trei copii.

În ultimii ani ai vieții, cosmologul nu a încetat să publice și să țină prelegeri, ca o mare referință în studiul actual al universului, dar și al viitorului umanității ca specie. Într-una dintre ultimele sale intervenții publice, el a avertizat că oamenii vor trebui să părăsească Pământul pentru a supraviețui ca specie.

De asemenea, a făcut reflecții importante despre viața de pe alte planete și despre posibilitatea vieții inteligente în alte părți ale cosmosului, a cărei părere a fost auzită și apreciată de cele mai înalte personalități din lumea științei până în ultimele sale zile.

Stephen Hawking a visat să călătorească în spațiu, deși a reușit să recreeze experiența gravitației zero abia când avea 65 de ani. După moartea sa, știința actuală a rămas fără una dintre principalele sale figuri. În această galerie, trecem în revistă cele mai importante evenimente din viața sa, precum și cele mai importante contribuții ale sale la omenire.

Tinerețea fizicianului

Profesorul Stephen William Hawking s-a născut pe 8 ianuarie 1942, la exact 300 de ani de la moartea lui Galileo, la Oxford, Anglia. Hawking a mers la St. Albans School și apoi la University College, Oxford. Hawking a vrut să studieze Matematica, dar nu era disponibilă la University College, așa că a studiat în schimb Fizica.

După trei ani și nu prea multă muncă, a obținut o diplomă cu onoare de primă clasă în științe naturale. În octombrie 1962 a venit la Departamentul de Matematică Aplicată și Fizică Teoretică de la Universitatea Cambridge pentru a face cercetări în cosmologie, deoarece nu era nimeni care să lucreze în acea zonă la Oxford la acea vreme.

În 1963, a alunecat și a căzut în timpul unei sesiuni de patinaj și a avut dificultăți de mobilitate. A fost imediat diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (SLA), când abia avea 22 de ani. O boală care i-a limitat treptat mobilitatea.

Pentru doctorat, a sperat să-l ia ca supervizor pe Fred Hoyle, care lucra la Cambridge, dar nu l-a obţinut, din moment ce celebrul astronom avea prea multe solicitări. Un fapt fericit, deoarece teoria lui staționară avea să fie respinsă ani mai târziu. Aceasta a postulat că scăderea densității universului este compensată de o creație constantă a materiei.

În 1965, în timp ce își urma doctoratul, s-a căsătorit cu Jane Wayline, cu care a avut trei copii. Mai târziu, avea să divorțeze și să se căsătorească a doua oară cu Elaine Mason, asistenta care l-a îngrijit, în 1995. În cele din urmă, Hawking și-a obținut doctoratul cu teza, intitulată „Properties of Universes in Expansion”, pe care a prezentat-o ​​la Trinity College la vârsta de 24 de ani.

Documentul de 119 pagini a fost făcut public în octombrie 2017.  Profesorul Stephen Hawking deține un total de 13 grade onorifice. A fost distins cu CBE (1982), Companion of Honor (1989) și Presidential Medal of Freedom (2009).

A primit numeroase medalii și premii, inclusiv Premiul pentru fizică fundamentală (2013), Medalia Copley (2006) și Premiul Fundației Wolf (1988). A fost membru al Societății Regale și membru al Academiei Naționale de Științe din Statele Unite și al Academiei Pontificale de Științe.

În 1966 a câștigat Premiul Adams pentru eseul său „Singularități și geometrie spațiu-timp”. A devenit profesor de fizică gravitațională (1975), apoi a ocupat funcția de profesor lucasian de matematică (1979-2009).

Cărțile publicate

Stephen Hawking nu a fost doar un cercetător prodigios, ci și un excelent autor. A publicat prima sa carte populară, „The Large Scale Structure of Space-Time”, în 1973 cu G. F. R. Ellis. De asemenea, printre numeroasele sale publicații se numără „General Relativity: An Einstein Centennial Survey”, cu W. Israel, și „300 Years of Gravitation”, cu W Israel.

Cărțile populare pe care Stephen Hawking le-a publicat includ bestsellerurile „A Brief History of Time”, „Black Holes and Baby Universes and Other Essays”, „The Universe in a Nutshell”, „The Grand Design și My Brief History”.

Treptat, imobilitatea s-a extins de la membre la tot corpul, forțându-l să se bazeze pe un scaun. Dar limitările sale fizice nu l-au împiedicat niciodată să devină un om de știință strălucit și prolific. În 1985 a suferit de pneumonie care i-a obligat pe medicii care l-au tratat să facă o traheostomie. Această intervenție delicată l-a făcut să-și piardă definitiv vocea.

Din acest motiv, din 1997, sistemul său de comunicare se bazează pe un computer. Este o tabletă instalată în brațul scaunului său cu rotile care funcționează cu bateriile scaunului în sine. Acest sistem sofisticat a fost furnizat de Intel Corporation.

Teoria tuturor lucrurilor

Profesorul Stephen Hawking și-a petrecut viața cercetând legile de bază care guvernează universul. De fapt, el a fost primul care a elaborat o ecuație pentru a încerca să unifice relativitatea generală și fizica cuantică, o „teorie a tuturor lucrurilor”.

Radiația Hawking: Această ecuație se numește formula temperaturii găurii negre. Ideea lui este că o gaură neagră nu este cu adevărat o gaură neagră, ci că emite radiații, așa-numita „radiație Hawking”. În plus, Stephen Hawking lucrase la o posibilă rezoluție a paradoxului informațional al găurii negre, adică informațiile fizice pot dispărea definitiv în interiorul unei găuri negre.

Hawking a stabilit, de asemenea, presupunerea că universul nu are limită în timpul imaginar. Mai mult, în 1970, împreună cu Roger Penrose, el a arătat că teoria generală a relativității a lui Einstein presupunea că spațiul și timpul ar avea un început în Big Bang și un sfârșit în găuri negre. Aceste rezultate au indicat că era necesar să se unifice relativitatea generală cu teoria cuantică: adică să se găsească o „teorie a tuturor lucrurilor”.

Cea mai recentă revelație a lui Hawking pentru lume a fost oferită într-un interviu cu popularul astrofizician Neil deGrasse Tyson la cea mai recentă emisiune „Star Talk” de la National Geographic Channel. La întrebarea „Ce era înainte să existe ceva?”, fizicianul britanic a răspuns:

„Condiția de limită a universului este… că nu are graniță.”

Adică timpul a început în Big Bang. Una dintre marile speranțe ale lui Stephen Hawking a fost să călătorească în spațiu. Când avea 65 de ani, a experimentat gravitatea zero pe un avion Boeing 727 de la compania Zero Gravity. A fost unul dintre cele mai amintite momente ale cosmologului.

Într-una dintre ultimele sale declarații publice, Hawking a oferit o viziune apocaliptică asupra viitorului ființelor umane. În vara lui 2017, în cadrul festivalului de știință Starmus din Norvegia, a emis următorul avertisment:

„Nu vom avea viitor dacă nu colonizăm spațiul”

Hawking, considerat cel mai important fizician teoretician al timpului nostru, s-a stins din viață la primele ore ale zilei de 14 martie 2018, la domiciliul său din Cambridge. Interesant este că moartea sa a avut loc în aceeași zi cu nașterea lui Albert Einstein, singurul om de știință din istorie care va putea concura cu el în relevanță.

„Viața ar fi tragică dacă nu ar fi amuzantă” –  Stephen Hawking