Care este diferența dintre cimbru și cimbrișor. Adesea se face confuzie

Cimbrul este folosit în gastronomie de sute de ani, fiind unul dintre cele mai importante condimente din bucătărie. Pe lângă aroma sa deosebită, cimbrul aduce și nenumărate beneficii pentru organism. Cu toate acestea, noi vă vom spune astăzi care este diferența dintre cimbru și cimbrișor. Haideți să vedem de ce se face adesea confuzie.

Care este diferența dintre cimbru și cimbrișor

Cimbrul este originar din zona țărmurilor Europene ale Mării Mediterane și, după cum spuneam, este folosit la prepararea mâncărurilor de câteva veacuri. Cimbrul de grădină iubește zilele însorite și secetoase, însă rezistă și în sezonul rece la temperaturi foarte scăzute. Deși este adesea folosit în bucătărie, mulți oameni nu știu care este diferența dintre cimbrul de grădină, cimbrișorul și cimbrul de câmp.

Atât cimbrul de grădină și cel de câmp, cât și cimbrișorul, fac parte din aceeași familia labiatelor (Lamiaceae). Cu toate acestea, de multe ori se fac confuzii între aceste ierburi aromatice. Haideți să vedem care este diferența dintre cimbru și cimbrișor.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Cimbrul

Această plantă face parte din genul ”Satureja” și mai poartă și denumirea de cimbru de grădină. Tulpina cimbrului de grădină poate ajunge până la 60 cm și este folosit drept condiment. Acesta înflorește începând din luna iulie, până toamna târziu. De asemenea, cimbrul de grădină nu este o plantă pretențioasă, acesta putând fi cultivat pe aproape orice tip de sol. Ba chiar mai mult de atât, acesta rezistă atât în perioadele de secetă, cât și atunci când plouă abundent.

Cimbrul de câmp

În comparație cu cel de grădină, cimbrul de câmp este o plantă multianuală. În primul stadiu de creștere, acesta își dezvoltă o rădăcină extrem de puternică, care pătrunde adânc în sol. Apoi, în anii următori, rădăcina cimbrului de câmp se va ramifica, iar din aceste ramificații vor ieși și alte plante, dând naștere unei tufe formată din mai multe tulpini. În condiții optime, diametrul acestei tufe poate ajunge chiar și la 50 de centimetri. Cu toate acestea, cimbrul de câmp este puțin mai scund decât ruda sa de grădină, având frunzele mai rotunjite și un miros mai amărui.

Cimbrișorul

”Thymus serpillum” este ruda sălbatică a cimbrului de câmp. Această plantă se mai numește tămâiță sau iarba cucului și o putem întâlni pe dealuri, pe pajiști sau pășuni alpine. Tulpina cimbrișorului este târâtoare și nu depășește 15 cm înălțime. Cimbrișorul este folosit adesea pentru prepararea unor ceaiuri, însă se folosește și la condimentarea diverselor preparate. Spre deosebire de cimbrul de câmp, frunzele cimbrișorului sunt mici, cu un miros foarte aromat și puțin iute.

Cimbrul, printre cele mai folosite condimente

Ei bine, de-a lungul veacurilor, cimbrul a rămas printre plantele aromatice preferate de europeni în bucătărie. Nu mulți știu că în urmă cu mulți ani, mănăstirile care păstrau cunoștințele despre leacuri, foloseau adesea cimbrul adăugat în pâine, supe și fripturi. Ba chiar mai mult de atât, pe vremea când alimentele nu se congelau, iar legile pentru siguranța alimentelor nu existau, includerea cimbrului în diferite preparate asigura un surplus de protecție împotriva alterării cărnii și a toxiinfecțiilor alimentare.