10:23
Nicușor Dan a acordat un amplu interviu publicației POLITICO, în care vorbește deschis despre transformările profunde ale relațiilor internaționale după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, despre fragilitatea alianței transatlantice, războiul din Ucraina, dar și despre provocările interne cu care se confruntă România.
În 2025, liderii europeni au fost nevoiți să se adapteze rapid la noua realitate geopolitică generată de revenirea lui Trump în fruntea Statelor Unite. Potrivit lui Nicușor Dan, regulile jocului s-au schimbat fundamental.
„Lumea s-a schimbat”, a spus preşedintele României într-un interviu acordat din suita sa de hotel din Bruxelles. „Am trecut de la un mod — într-un fel — moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic și economic”, a mai adăugat Nicuşor Dan pentru POLITICO.
Donald Trump a redus sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, a impus tarife Uniunii Europene și a lansat atacuri verbale la adresa liderilor europeni, pe care i-a catalogat drept „slabi”. În același timp, administrația sa încearcă să influențeze scena politică europeană în favoarea partidelor naționaliste și a agendei anti-migrație promovate de mișcarea MAGA.
Pentru lideri precum Nicușor Dan, dilema este permanentă: cât de mult poate Europa să accepte prioritățile Washingtonului, având în vedere că depinde încă de SUA în plan militar și strategic, și unde trebuie trasată linia pentru apărarea valorilor democratice europene.
Întrebat dacă Donald Trump are dreptate atunci când îi acuză pe liderii europeni de slăbiciune, Nicușor Dan recunoaște că există „un sâmbure de adevăr” în această afirmație. Europa este lentă în luarea deciziilor, iar exemplul negocierilor dificile privind sprijinul financiar pentru Ucraina este elocvent.
Totuși, subliniază președintele, chiar și o Uniune Europeană fragmentată ajunge, în final, la decizii majore. Împrumutul comun de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Kievului va permite Ucrainei să reziste încă cel puțin doi ani în fața agresiunii ruse.
Deși acest sprijin sporește șansele unei soluții negociate, Nicușor Dan rămâne rezervat în privința unui armistițiu rapid. În opinia sa, Rusia nu este interesată de pace pe termen scurt.
„Sunt mai degrabă pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus preşedintele României, care susţine că tabăra lui Vladimir Putin nu pare să-și dorească pacea: „Ei cred că o pace peste două-trei luni le va fi mai favorabilă decât una acum. Așa că vor continua să lupte, pentru că au obținut unele mici progrese pe teren”.
Nicuşor Dan susține poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care cere o presiune mai mare asupra Kremlinului, și salută sancțiunile dure impuse recent de administrația Trump companiilor energetice rusești. Totodată, avertizează că orice pace care ar recompensa agresorul ar crea precedente periculoase pentru securitatea Europei.
România joacă un rol strategic esențial în sprijinirea Ucrainei, fiind un hub logistic major, cu portul Constanța și cu facilități NATO importante. În același timp, țara se confruntă cu incidente repetate la graniță, inclusiv pătrunderea unor drone rusești în spațiul aerian.
Președintele minimalizează riscul imediat, dar confirmă creșterea cheltuielilor militare pentru descurajarea Rusiei. „Nu credem că aceste drone au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru, însă tratăm situația cu maximă seriozitate”, a spus Nicuşor Dan.
Ajuns la Cotroceni într-un moment tensionat, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 din cauza suspiciunilor de interferență rusă, Nicușor Dan recunoaște că încrederea românilor în democrație este serios afectată. Corupția rămâne una dintre cele mai mari probleme ale țării, iar președintele admite că, în primele luni de mandat, a fost nevoit să prioritizeze măsuri economice dure pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din UE.
„Pe marile teme, precum corupția, nu am făcut încă suficient”, a recunoscut el, promițând însă reforme în sistemul judiciar, bazate pe merit și transparență.
Nicușor Dan avertizează că atacurile hibride ale Rusiei asupra democrațiilor europene sunt tot mai intense, iar România nu este un caz izolat. Campaniile de dezinformare, inclusiv pe platforme precum TikTok, sunt extrem de greu de contracarat: „Dacă o informație falsă ajunge la sute de mii de oameni, chiar dacă o corectezi a doua zi, deja ai pierdut”
Ascensiunea partidelor populiste, precum AUR, reflectă un fenomen prezent în întreaga Europă. Dan consideră că soluția nu este blamarea Bruxelles-ului, ci o comunicare mai directă cu cetățenii și asumarea responsabilității politice la nivel național.
În final, președintele României respinge ideea unei Uniuni Europene conduse de o birocrație autoritară, subliniind că procesul decizional este unul democratic, dar complex și anevoios.
„Nu există un stăpân birocratic care aranjează lucrurile. Este o democrație. Păcat că oamenii nu simt acest lucru în mod direct”, a concluzionat Nicușor Dan, recunoscând totodată că summit-urile UE tind uneori să se prelungească excesiv.
