12:46
Laura Codruța Kovesi, prima persoană care a condus Parchetul European, a tras un bilanț dur al mandatului său, într-un interviu acordat Euractiv, criticând deschis modul în care instituțiile europene gestionează lupta împotriva fraudei și corupției.
Laura Codruța Kovesi a declarat că cea mai mare provocare nu a fost construirea unei instituții independente, ci rezistența sistemului european la această independență. Aceastra a descris drept „epuizantă” tendința instituțiilor UE de a „îndulci, întârzia și birocratiza” anchetele privind fraudele.
Citeşte şi: ICCJ suspendă comitetul Guvernului pentru legile justiției. Lovitură pentru Ilie Bolojan
Mai mult, procurorul-șef european a dezvăluit că un oficial de rang înalt din Comisia Europeană i-ar fi cerut să reducă tonul mesajelor publice despre corupție, solicitare pe care a respins-o categoric!
„I-am spus: cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Dacă există un caz, mandatul nostru este să-l investigăm. Nu pot să închid ochii la acuzații dacă acestea includ oficiali de top ai UE”, a spus Laura Codruța Kovesi.
Potrivit acesteia, după două decenii de mecanisme de prevenție, raportările indică fraude suspectate de aproximativ 67 de miliarde de euro. Laura Codruța Kovesi a subliniat că, deși există numeroase instituții de control și audit, acestea nu funcționează întotdeauna eficient:
„Ai multe autorități, organisme și birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi, într-o zi, îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”.
Un exemplu relevant este cel din Grecia, legat de accidentul feroviar de la Tempi, unde ancheta EPPO privind utilizarea fondurilor europene s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituție:
„În acest caz, nu putem găsi dovezi decât dacă se schimbă Constituția. Este deja prea târziu, pentru că legile nu pot fi aplicate retroactiv. Prin urmare, acesta este maximum ce am putut face și nicio altă acțiune nu este posibilă”.
De asemenea, Laura Codruța Kovesi a menționat tensiuni cu Curtea Europeană de Conturi, care ar fi refuzat accesul procurorilor la anumite dovezi, invocând imunitatea.
În Belgia, unde se află sediul principal al instituțiilor europene, EPPO se confruntă și cu lipsa de resurse, ceea ce afectează inclusiv anchete majore, precum cea legată de contractele de vaccinuri ce o vizează pe Ursula von der Leyen.
Citeşte şi: Sondaj Avangarde: AUR rămâne pe primul loc, dar pierde din avans. Cum stau partidele aflate la guvernare
Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre campanii de dezinformare și atacuri personale la adresa procurorilor implicați în dosare sensibile:
„Un procuror care nu are dușmani nu este un procuror adevărat. Dacă ascunzi mizeria sub covor, nu ești mai credibil. Cu cât poziția ta în UE este mai înaltă, cu atât standardele ar trebui să fie mai mari”.
La final, șefa Parchetul European a transmis un mesaj clar: problema nu ține doar de cazuri izolate, ci de o mentalitate existentă în interiorul instituțiilor europene.
„Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
