11:15
Grupul parlamentar S.O.S. România a anunțat depunerea, la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, a unei propuneri de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan.
Inițiativa este semnată de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, și are la bază articolul 95 alineatul 1 din Constituție, care prevede posibilitatea suspendării șefului statului pentru „fapte grave” prin care ar încălca Legea fundamentală.
Conform Constituției, o astfel de propunere poate fi inițiată de minimum o treime dintre deputați și senatori și trebuie aprobată cu votul majorității parlamentarilor. Până în acest moment, S.O.S. România nu a prezentat dovezi privind susținerea necesară pentru declanșarea procedurii.
În comunicatul transmis, formațiunea susține că președintele ar fi comis un „cumul de acțiuni și omisiuni instituționale” care ar afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului, independența justiției, controlul democratic asupra serviciilor de informații, procedura de formare a Guvernului și funcționarea autorităților publice.
Documentul depus în Parlament include mai multe acuzații referitoare la presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii, declarații considerate presiuni asupra Curții Constituționale, lipsa unei propuneri pentru conducerea civilă a SRI și implicarea președintelui în negocieri politice și guvernamentale.
Una dintre principalele acuzații formulate de inițiatori vizează intenția anunțată de președinte privind un posibil mecanism de consultare în rândul magistraților în legătură cu activitatea CSM. S.O.S. România susține că o asemenea inițiativă nu este prevăzută de Constituție sau de legislația în vigoare și ar reprezenta o ingerință în activitatea autorității judecătorești, în condițiile în care CSM este definit constituțional ca garant al independenței justiției.
Formațiunea mai afirmă că președintele ar fi creat aparența unui „centru prezidențial” de analiză a problemelor din justiție, prin colectarea unor materiale de la magistrați și formularea unor concluzii în urma consultărilor organizate la Palatul Cotroceni. Potrivit inițiatorilor, acest comportament ar muta centrul de evaluare a sistemului judiciar către Președinție, în paralel cu instituțiile abilitate, precum CSM, Inspecția Judiciară, Ministerul Justiției, instanțele și parchetele.
O altă critică se referă la declarațiile publice făcute de Nicușor Dan la adresa Curții Constituționale, în contextul întârzierilor privind legea pensiilor magistraților. Inițiatorii consideră că utilizarea termenului „tergiversare” într-o cauză aflată pe rolul CCR poate fi interpretată drept o formă de presiune asupra judecătorilor constituționali.
În ceea ce privește serviciile de informații, S.O.S. România reclamă faptul că președintele nu a înaintat Parlamentului o propunere pentru numirea unui director civil al Serviciului Român de Informații, ceea ce ar menține instituția într-o formulă de conducere interimară. Totodată, documentul critică declarațiile referitoare la implicarea SRI în combaterea corupției și evaziunii fiscale, susținând că extinderea atribuțiilor serviciilor în domenii cu impact judiciar și fiscal ar fi problematică în lipsa unei conduceri civile validate constituțional.
Citeşte şi: PSD caută sprijin pentru o nouă majoritate parlamentară, inclusiv din rândul PNL și USR
Propunerea de suspendare conține și critici privind modul în care președintele a gestionat consultările politice pentru formarea noului Guvern. Potrivit S.O.S. România, folosirea sintagmei „partide pro-occidentale” și referirile la un Guvern „pro-occidental” ar introduce un criteriu ideologic care nu este prevăzut de articolul 103 din Constituție, unde criteriul relevant este existența unei majorități parlamentare sau consultarea partidelor reprezentate în Parlament.
Inițiatorii îl mai acuză pe șeful statului că s-ar fi implicat în discuții privind politicile fiscal-bugetare, reformele și pensiile magistraților, depășindu-și astfel rolul constituțional de mediator și intrând în zona negocierilor politice specifice coaliției de guvernare.
Documentul face referire și la participarea lui Nicușor Dan la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă pentru Primăria Capitalei. S.O.S. România susține că prezența președintelui la un eveniment politic de partid și transmiterea unui mesaj favorabil unui candidat ar încălca neutralitatea funcției prezidențiale, chiar dacă șeful statului nu este membru al unui partid politic.
În cererea de suspendare sunt invocate și aspecte legate de modul în care președintele ar fi comunicat, în plan extern, concluzii privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și presupuse ingerințe externe. Formațiunea susține că un subiect de o asemenea importanță democratică ar fi trebuit discutat mai întâi în Parlament, într-un cadru intern și transparent, înainte de a fi prezentat liderilor europeni.
Tot în acest context, S.O.S. România acuză o „securitizare excesivă” a unor teme sensibile precum procesul electoral, dezinformarea și libertatea de exprimare. Formațiunea consideră că apărarea democrației nu poate fi realizată prin mecanisme opace sau predominant securitare, fără garanții privind pluralismul politic, libertatea de exprimare și controlul parlamentar.
Citeşte şi: Ilie Bolojan și Dominic Fritz anunță o alianță PNL–USR împotriva „acțiunii distructive a PSD”
Din punct de vedere procedural, propunerea de suspendare urmează să fie comunicată președintelui României și transmisă Curții Constituționale, care trebuie să emită un aviz consultativ. Ulterior, documentul poate fi dezbătut și votat în ședință comună a Parlamentului.
Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, Constituția prevede organizarea unui referendum național pentru demiterea președintelui în termen de maximum 30 de zile.
Un aspect remarcat în documentul depus este faptul că rubrica referitoare la numărul parlamentarilor susținători nu este completată, deși inițiatorii afirmă că există sprijinul necesar pentru declanșarea procedurii.
S.O.S. România susține că inițiativa nu reprezintă „un act de ostilitate politică” la adresa instituției prezidențiale, ci un mecanism constituțional de control parlamentar. Formațiunea afirmă că faptele invocate ar demonstra o abatere de la rolul de mediator, garant al echilibrului instituțional și reprezentant neutru al statului.
