24 ianuarie, Mica Unire. Ce s-a întâmplat în urmă cu 164 de ani. Care este semnificația acestei zile

Luna ianuarie plină de sărbători religioase are şi o importanţă istorică pentru poporul român, fiindcă pe 24 ianuarie se sărbătorește înfăptuirea Unirii Principatelor Române, eveniment definitoriu în istoria țării noastre și în formarea României Mari așa cum o visează astăzi toată lumea.

24 ianuarie, Mica Unire. În ce context internațional s-a înfăptuit unirea Principatelor române/Mica Unire

Potrivit istoriografiei, Țara Românească și Moldova se aflau sub influența Imperiului Otoman și a Rusiei. Dar Rusia a fost înfrântă de către Marile Puteri- Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman- în urma războiului Crimeii (1853-1856).

În 1856 s-a semnat Tratatul de Pace de la Paris, moment când Moldovei i-au fost atașate trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad. Imperiul Otoman își păstra încă suveranitatea asupra viitoarelor principate unite care se aflau și sub protecția Marilor Puteri, încercând în felul acesta să limiteze influența Rusiei. Ideea Unirii celor două teritorii românești începe să se vehiculeze tot mai mult. Pentru început, Marile Puteri acordă în anul 1857 dreptul organizării unui referendum în vederea consultării populației cu privire la o eventuală Unire.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Dacă în Țara Românească majoritatea membrilor Divanului Ad-hoc s-au pronunțat în favoarea Unirii, în Moldova caimacanul Nicolae Vogoride având sprijinul Imperiului Otoman a reușit să falsifice listele electorale, fapt care a ajuns la Bruxelles, iar rezultatele au fost invalidate. S-au organizat noi alegeri în toamna lui 1857, toți pronunțându-se în favoarea unirii.

Și contele Walewski, ministrul de externe al Franței, a ridicat problema Unirii Principatelor Moldovei și Țării Românești, în 1858 în cadrul Congresului de la Paris. Pentru că Marile Puteri nu s-au pus de acord în privința Principatelor, în cele din urmă s-a ajuns la concluzia ca acestea să-și hotărască singure soarta în cadrul unor divane ad-hoc, atât la București, cât la Iași.

Ce s-a întâmplat în urmă cu 164 de ani. Semnificație istorică a zilei de 24 ianuarie

La 5/17 ianuarie 1859 a fost ales în Moldova domnitor Alexandru Ioan Cuza. Născut la Huși în 20 martie 1820, Alexandru Ioan Cuza a luat parte activ în ’48 la revoluţia română ce avea să ducă la formarea principatelor unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Diferite cărţi de istorie utilizează greşit denumirea de „Principate dunărene”, o denumire convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.

În 12/24 ianuarie când au avut loc alegeri la București, românii l-au ales tot pe Alexandru Ioan Cuza. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

Cuza devine principe suveran al Moldovei și Țării Românești, fiind primul care a izbutit să unească două foste principate. Treptat, toate marile puteri europene au recunoscut la rândul lor suveranitatea principatelor unite ale Moldovei și Țării Românești, inclusiv Imperiul Otoman (ultimul care l-a recunoscut la 23 decembrie1861). Odată dobândită suveranitatea, va dura doar două luni, pentru ca la 5 februarie 1862 principatele să-și schimbe numele și să devină Principatele Unite ale României. Este pentru prima dată când cuvântul România este folosit pentru a desemna acest teritoriu, iar Cuza devine Alexandru Ioan I al României. Țara noastră a preluat denumirea oficială de România abia în 1866, odată cu redactarea primei Constituții. Peste hotare s-a folosit o perioadă termenul de Valahia.

Prin urmare, Mica Unire de la 1859 este în strânsă legătură cu Alexandru Ioan Cuza și a reprezentat un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească. Unirea sub numele „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești” şi reformele lui Cuza au pus bazele României moderne. Totodată, ele au constituit primul pas important spre Marea Unire a Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, creându-se astfel actualul stat.