Home » Când, unde, cum » De ce 1 decembrie este Ziua Națională a României. Totul despre semnificația istorică a acestei date

De ce 1 decembrie este Ziua Națională a României. Totul despre semnificația istorică a acestei date

Ileana Mladinoiu / 30.11.2022, 12:03
De ce 1 decembrie este Ziua Națională a României. Totul despre semnificația istorică a acestei date

De ce 1 decembrie este Ziua Națională a României. Fiecare țară are propria zi națională în funcție de evenimentele istorice, politice sau culturale legate de istoria statului respectiv, cu dată asociată acesteia, aleasă ca principală zi de comemorare. Datele sărbătorilor naționale s-au schimbat de multe ori, ca în cazul României.

De ce 1 decembrie este Ziua Națională a României. Scurt istoric și semnificații

Știm că 1 Decembrie este Ziua Naţională a României şi că marchează un eveniment istoric important, anume Unirea Transilvaniei cu România. Toate manualele noastre școlare vorbeau atunci despre „Marea Unire” de la 1 decembrie 1918, după ce România ieșise din Unirea Principatelor Medievale ale Țării Românești și Moldovei la 24 ianuarie 1859, eveniment cunoscut sub numele de „Mica Unire”.

De fapt, data de 1 decembrie 1918 este ziua istoricei decizii a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, când se proclamă unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar şi ziua în care regele Ferdinand I, alături de regina Maria, se întoarce la Bucureşti, după aproximativ doi ani de exil în inima Moldovei, în uralele mulţimii. Se întâmpla exact  în ziua când ardelenii cereau hotărât unirea cu ţara, pentru ca Ferdinand să devină regele României Mari așa cum își expimase voința de a fi cu adevărat regele tuturor românilor.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii:

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie /1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

Ce date au mai fost folosite pentru a se sărbători Ziua Națională a României și cum sunt ele motivate

1 decembrie nu a fost singura zi naţională, pentru că România a mai schimbat în trecut două sărbători. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi Ziua Națională Naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Pentru a omagia evenimentul, Carol a proclamat la 10 mai 1877 în faţa Parlamentului independenţa României.

După ce regele Mihai I a abdicat, pe data de 30 decembrie 1947 a fost proclamată Republica Populară Română. A fost contextul în care ziua de 23 august a fost adoptată ca zi naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. La 23 august 1944, România a încetat să lupte alături de Germania nazistă și a început să colaboreze cu sovieticii.

Și 22 decembrie a fost propusă ca sărbătoare națională, o zi care marchează lovitura de stat ce a dus la fuga lui Ceauşescu şi a Elenei Ceaușescu, dar inițiativa a fost respinsă.

Odată cu legea cu numărul 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial numărul 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevederea a fost notată în Constituția României din anul 1991, art. 12, alineatul 2.

Cum sărbătoresc românii Ziua Națională a României

De Ziua Națională a României în mai multe locuri din România au loc evenimente de comemorare a eroilor români și a celor care au făcut posibilă Marea Unire. Cu această ocazie, oamenii ies în stradă pentru a vedea paradele militare, artificiile și luminile care anunță totodată sosirea Crăciunului sau privesc emisiuni în fața televizorului, ascultă programe speciale la radio. În afară de demonstrațiile militare și religioase, au loc de Ziua României concerte și se împart bucate tradiționale, precum fasole cu cârnați.

În memoria colectivă românească, alegerea zilei de 1 decembrie ca dată a sărbătorii naționale reliefează importanța procesului de făurire a statului naţional unitar român, un proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub regele Ferdinand I.