Ce înseamnă expresia „la Paștele cailor”. Originile acesteia și care este sensul ei real

În limba română există o mulțime de zicale și expresii care s-au transmis de la o generație la alta. Iar expresia „la Paştele cailor” este una foarte de utilizată, specifică spaţiului nostru cultural. Din acest motiv, nu are echivalent în altă limbă, originea ei legându-se de legende autohtone. Haide să vedem, așadar, ce semnificație are.

Ce semnificație are expresia „la Paștele cailor”

Legendele vechi de secole spune spun că, în momentul în care Fecioara Maria L-a născut pe Hristos, în grajdurile lui Crăciun, om bogat, dar rău şi viclean, animalele L-au încălzit ocrotit pe Prunc, boii au fost liniştiţi şi blânzi, numai caii au făcut mare gălăgie. Astfel, Maica Domnului i-ar fi „blestemat”, aceștia având să fie sătui doar o oră pe an, într-o singură zi, în joia din săptămâna a şasea de după Paşte.

Această zi coincide cu ziua în care creștinii ortodocși celebrează Înălţarea Domnului, la 40 de zile după Paşte. Acestei mari sărbători i se mai spune şi Ispas – din slavonescul „Supasu” (Mântuitor) sau din latinescul „Spasiteli”, care are acelaşi sens, și, aflăm acum, Paștele Cailor. În vremurile de demult, cu această ocazie erau organizate târguri, se încheiau afaceri, iar caii nu erau puşi să tragă la căruţă, ci se făceau slujbe pentru sănătatea lor.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

O altă explicație a expresiei

O altă explicaţie pentru originea acestei expresii vine din Transilvania. Acolo, în vremurile de demult, când Paştele ortodox nu coincidea cu Paştele catolic, ţăranii ortodocşi aveau obiceiul de a împrumuta caii, pentru muncile câmpului, de la cei catolici şi invers, în funcţie de data la care sărbătoreau. Iar în anul în care Paştele ortodox coincidea cu cel catolic, şi caii se odihneau, atunci se spunea că este şi Paştele cailor.

Prin urmare, expresia „la Paştele cailor”, care a devenit în zilele noastre o zicală cu sens peiorativ, are sensul de dată necunoscută, incertă sau, de cele mai multe ori, înseamnă „niciodată”. Asta pentru că nu vorbim despre o sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului.

De asemenea, există și alte expresii cu acelaşi înţeles: „La Sfântu-Asteaptă” sau „La moşii ăi verzi” sau „Marţi după Paşti”, „Joi după Paşti”. Unii lingviști asociază originea acestor vorbe cu unele obiceiuri din vremea fanariotă, când, fără prea multe acte, comercianţii făceau jurăminte că își vor plăti datoriile sau că vor aduce marfă, lucru care, desigur, în realitate, nu se întâmpla.

Alte expresii românești cunoscute

Muncă de Sisif – această expresie se folosește atunci când o persoană are de finalizat o muncă inutilă și are o istorie bogată în spate. Sisif este numele unui rege care a fost pedepsit de Zeus să urce un deal din infern cu o stâncă uriaşă în spate. De fiecare dată când Sisif ajungea în vârf, stânca aluneca, iar regele trebuia să ia munca de la capăt.

S-a dus pe apa Sâmbetei – expresia face referire la o șansă pierdută sau la un obiect care nu a mai fost găsit. Se spune că apa sâmbetei era un râu care se vărsa în Infern, deci tot ce cădea în acea apă nu se mai putea găsi.

A întors-o ca la Ploiești – expresia se referă la o schimbare bruscă de atitudine. Este extrem de folosită atunci când cineva se răzgândește.