Home » Când, unde, cum » Cine a fost Noroc și de ce nu ar fi bine să invocăm acest nume. Istoria nebănuită, povestită de părintele Ilie Cleopa

Cine a fost Noroc și de ce nu ar fi bine să invocăm acest nume. Istoria nebănuită, povestită de părintele Ilie Cleopa

Manolică Anca / 11.02.2022, 11:19

Tot timpul auzim, în fel și fel de situaţii, fraze şi urări în care este folosit cuvântul noroc. Sigur îl spui și tu des. Ţi se pare că este banal şi inofensiv? Ei bine, află că nu este deloc așa! Marele duhovnic al mănăstii Sihăstria, din Neamț, Părintele Cleopa, a vorbit în cărțile sale despre cine a fost Noroc și de ce nu ar trebui să invocăm acest nume niciodată. Are legătură cu diavolul!

Învățăturile Părintelui Ilie Cleopa

Părintele Ilie Cleopa (1912-1998) a fost stareț la mănăstirea Sihăstria, din județul Neamț, fiind cunoscut dreptul un mare duhovnic al românilor. În urma sa au rămas multe învățături, fapte bune, dar și explicații pentru multe lucruri ce ne înconjoară. Printre acestea se numără și un aspect invocat de foarte mulți dintre credincioși.

Părintele Cleopa a vorbit în cărțile sale despre un obicei foarte des întâlnit în rândul celor care vin și se roagă la biserică. Astfel, spunea că în foarte multe dintre pomelnicele aduse la biserică, enoriașii cereau să aibă parte de noroc în viaţă. Duhovnicul ne învață că este un lucru foarte greșit, cuvântul fiind de factură joasă, pe care ar fi bine să nu îl mai folosim.

„Am văzut pe unele pomelnice pe care le aduceţi, că pomeniţi pe dracul Noroc, zicând: „pentru norocul fetei, pentru norocul băiatului, pentru norocul familiei”. Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic? Voi ştiţi cine a fost Noroc? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete”, se arată în lucrarea „Ne vorbeşte părintele Cleopa”.

Părintele Ilie Cleopa
Părintele Ilie Cleopa

Istoria nebănuită a lui Noroc

Părintele Cleopa ne amintește tuturor că, până la venirea lui Iisus Hristos, oamenii se închinau la fel și fel de zeităţi şi idoli, unii dintre ei fiind veneraţi până în zilele noastre. Romanii se rugau la Moloh, zeul fericirii, pe care astăzi noi îl numim Noroc.

Se pare că acest zeu primea drept jertfă numai copii sugari de la mamele lor. Așadar, cine dorea să aibă noroc, trebuia să aducă această jertfă. Și, pentru a avea noroc, femeile își dădeau pruncii de la sân!

„Lua muierea copilul de la țâță, îl dădea în mâna slujitorului idolesc, îl tăia bucăţi şi îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii punea odată în tigaia aceea. Mirosea în urma lui numai a friptură de copii proaspeţi.

Aşa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor în fundul iadului! Acolo stau în vecii vecilor că au dat jertfa lui Noroc”, a mai scris părintele în cartea sa.

Jertfa adusă de femei
Jertfa adusă de femei

La final, duhovnicul atrage atenția asupra faptului că diversele forme de salut care conțin cuvântul noroc nu sunt nimic altceva decât invocări ale diavolului. În literatura engleză, termenul „Moloh” sau „Howl” este folosit pentru a face referire la o persoană sau un lucru care cere sau care necesită un sacrificiu foarte mare.