Cine și când a inventat prima mască de protecție din lume. Pentru ce a fost de fapt folosită

Deși în ultima perioadă masca de protecție a ajuns să fie purtată la scară largă, se pare că aceasta are o istorie foarte îndelungată, prima atestare a unui astfel de dispozitiv datând tocmai din Roma antică. Hai să vedem cine a inventat prima masca de protecție și pentru ce a fost folosită aceasta.

Cine și când a inventat prima mască de protecție și la ce era folosită

De-a lungul vremii, oamenii au încercat să creeze diferite dispozitive care să îmbunătățească protecția unei persoane aflate într-o situație care îi putea pune sănătatea în pericole. Ei bine, printre acestea dispozitive se numără și masca de protecție. Se pare că prima atestare a unui astfel de dispozitiv respirator a fost menționată de Pliniu cel Bătrân. Acestea descria muncitori din Roma antică care lucrau în mine și aveau nasul și gura acoperite de piei de animale, pentru a nu inhala substanțele toxice.

Multe secole mai târziu, chiar și celebrul inventator italian, Leonardo da Vinci, menționa în scrierile sale că se gândește la un dispozitiv realizat din pânză. Înmuiat în apă, acesta putea fi utilizat de către muncitorii din construcții și de marinarii care inhalau praful toxic al proiectilelor de tun de pe corăbii.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Ulterior, în anul 1799, ce lucra în minele din Prusia, inginerul Alexander von Humbolt a prezentat un prototip al unui astfel de dispozitiv respirator care era realizat din cauciuc și material textil. Mai exact, acesta era un sac care se punea pe cap și care prezenta două găuri în dreptul ochilor și un furtun prin care se făcea dispersia dioxidului de carbon.

Masca de protecție îmbunătățită

Pentru a asigura o respirație bună în rândul muncitorilor din fabricile din SUA, Lewis Haslet a creat în 1848 o mască de protecție din material textil și cu valve de compresie. Cam în aceeași perioadă, un chimist european care studia proprietățile cărbunelui a creat o mască impregnată cu cărbune activ, cu scopul de a-l proteja de gazele toxice emanate în laboratorul său, în timpul experimentelor.

Ei bine, în Primul Război Mondial medicina și descoperirile cu privire la dispozitive de protecția au avansat. Pe lângă primele transfuzii de sânge, la vremea respectivă au apărut în Europa și primele măști de gaze omologate. În primăvara lui 1915, nemții împrăștiau clor gazos împotriva soldaților francezi, însă americanii știau deja de experimentele trupelor canadiene, care au demonstrat că amoniacul din urină neutraliza clorul. Așadar, aceștia purtau pe front bucăți de material textil îmbibate în urină.

La data de 10 octombrie 1914, Americanul Garrett Morgan inventează și patentează masca de gaze. Acesta a fost desemnat inventatorul măștii de gaze moderne. De asemenea, pe baza cercetărilor anterioare, englezii au patentat și ei o mască cu cărbune activ. După încheierea Primului Război Mondial, utilizarea măștii de gaze a devenit obligatorie în echipamentul minerilor și al altor lucrători din medii periculoase printre care al pompierii și geniștilor.

În ceea ce privește masca chirurgicală, aceasta a fost utilizată pentru prima oară de un chirurg de origine franceză. Mai exact, Paul Berger a folosit pentru prima dată un astfel de dispozitiv în timpul operații, în anul 1897, potrivit csid.ro.